Usu dâ «G» duci mmeci dâ «C» duci
Di Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Stu finòminu asisti nta li casi unni la «C» duci etimològgica (p'asempiu di "vìnciri" ca ntô latinu è dittu "vìncere") veni canciata 'n «G» duci (puru chiamata «G» affricata postarviulari surda): "vìngiri".
Ìndici |
[cancia] Diffusioni
Sta sustituzzioni dâ «C» duci cu la «G» duci asisti supratuttu nta la parrata di Enna-Caltanissetta (Sicilia cintrali) e nta li zoni vicinu a nzidiamenti gallu-sìculi.
[cancia] Asempi
[cancia] Casi cu la "-nc-" canciata 'n "-ng-"
pruvincia (dû latinu "provintia") -> provingia / pruvingia
vunci (dû latinu "conflàre") -> vungi
[cancia] Àutri casi
cilesti (dû talianu "celèste": culuri azzolu chiaru) -> gilestri
duci (dû latinu "dùlcis") -> dugi (puru scrittu "dusgi")
vuci (dû latinu "vòcem") -> vugi (puru scrittu "vusgi")
luci (dû latinu "lùcem") -> lugi (puru scrittu "lusgi")
ecc.
[cancia] Rifirimenti ca ùsanu sta sustituzzioni
[cancia] Rifirimenti ca nun ùsanu sta sustituzzioni
- Grammàtica di Pitrè, 1870 (sarvu di quarchi eccizzioni)
- Dizziunariu etimològgicu di Giarrizzo, 1989 (sarvu di quarchi eccizzioni)
- Vucabbulariu di Lucio Zinna - Antares Editrice, 2002
[cancia] Ntâ littiratura siciliana
- Dî pruverbi siciliani cugghiuti di Giuseppi Pitrè:
-
- Lu travagghiu di la festa né ti luci né ti resta.
- La gilusìa avvilena lu cori, spanni lu feli ntra lu duci amuri.
- A Lupa di Gaitanu Cipolla
-
- Su comu l'ancileddi,
[cancia] Sicilianu standard usatu ntâ wikipedia
Raccumannamu di nun sustituiri la «C» duci cu la «G» duci.
[cancia] Nota supra li tèrmini usati
La «G» duci (sonu dâ "G" di "già") è chiamata macari: «G» affricata postarviulari surda, «G» surda.
La «C» duci (sonu dâ "C" di "cìnima") è chiamata midemma: «C» palatali, «C» affricata postarviulari surda.