Grecie
De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Cheste vôs al è un aboç, che al è stât juste scomençât e al conten dome pocjis informazions.
Se tu puedis, zonte alc cumò e judinus a fâle deventâ simpri miôr seguint lis convenzions de Vichipedie. Par vê une liste complete da lis vôs in cheste condizion, cjale la rispetive categorie. Graziis di cûr. |
Grecie | |
Informazions | |
Nomenance | Ellinikí Dhimokratía |
Lenghe ufiziâl | Grêc |
Capitâl | Atene |
Politiche | |
Forme di guviêr | Republiche parlamentâr |
Cjâf di stât | Karolos Papoulias |
Cjâf di guviêr | Kóstas Karamanlís |
Indipendence | 25 di Març 1821 |
Jentrade intal ONU | 25 di Otubar 1945 |
Superficie | |
Superficie Totâl | 131.940 |
Intal mont | 94° |
% di aghe | 0,86% |
Popolazion | |
Popolazion totâl | 10.665.989 ab. |
Intal mont | 70° |
Densitât | 82 ab./km2 |
Geografie | |
Continent | Europe |
Fûs orari | UTC + 2 |
Densitât | 82 ab./km2 |
Economie | |
Monede | Euro |
Consum energjie | kWh/ab. |
Variis | |
Domini di prin nivel | .gr |
Prefis tel. internazionâl | +30 |
Plache automobilistiche | GR |
Imni nazionâl | Imnos pros tin Eleftherian |
Fieste nazionâl | 25 di Març |
La Grecie e je un stât de Europe meridionâl, jentrade inte Union Europeane il 1 di Zenâr 1981. E confine a Nord-Ovest cu la Albanie e a Nord cun Macedonie e Bulgarie e a Nord-Est cu la Turchie. E je bagnade dal Mâr Egeo e dal Mâr Ioni.
Indis |
[cambie] Gjeografie
A fasin part de Grecie uns 2000 isulis intal Mâr Egeo: la plui grande e je Crete.