>


Web - Amazon

We provide Linux to the World


We support WINRAR [What is this] - [Download .exe file(s) for Windows]

CLASSICISTRANIERI HOME PAGE - YOUTUBE CHANNEL
SITEMAP
Audiobooks by Valerio Di Stefano: Single Download - Complete Download [TAR] [WIM] [ZIP] [RAR] - Alphabetical Download  [TAR] [WIM] [ZIP] [RAR] - Download Instructions

Make a donation: IBAN: IT36M0708677020000000008016 - BIC/SWIFT:  ICRAITRRU60 - VALERIO DI STEFANO or
Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions
Filosofia - Wikipedia

Filosofia

From Wikipedia

A morte di Socrate
A morte di Socrate

A parolla filosofia vene da u grecu φίλος (filos) = amore è σοφία (sofìa) = sapienza è significheghja l'amore di a sapienza. Ma a definizione di a filosofia ferma in sè stessu un prublema filosoficu. Esistenu dunque parechje definizione di a filosofia.

[edit] Storia

I filosofi dividenu a longa storia di a filosofia occidentale in filosofia antica, filosofia medievale, filosofia moderna è filosofia contemporanea.

A filosofia antica hè dominata da trè filosofi: Socrate, Platone è Aristotele.

A Filosofia medievale custituisce un impurtantu ripensamentu di tutta a tradizione classica, sottu à l'influenza di i trè grandi monoteisimi. I nomi più importanti d'issu periodu sò: Avicenna è Averroè in u mondu islamicu, Mosè Maimonide in u mondu ebraicu, Abelardu, Tumasgiu d'Aquinu è Duns Scotus in u mondu cristianu.

A Filosofia moderna si stende da 1400 sin'à circa 1800; i più importanti pensatori muderni funu tandu René Descartes, Baruch Spinoza, Thomas Hobbes, John Locke, David Hume è Immanuel Kant.

A Filosofia di u XIX seculu hè stata dominata da a filosofia post-kantiana di l'idealisimu tedescu è da filosofi idealisti cum'è Georg Wilhelm Friedrich Hegel, F. H. Bradley, o da filosofi cum'è Karl Marx. Altri importanti pensatori d'issa perioda sò stati John Stuart Mill, Ralph Waldo Emerson, Søren Kierkegaard è Friedrich Nietzsche.

In a Filosofia di u XX seculu i filosofi europei è americani hanu pigliatu diverse strade . A Filosofia analitica, incù Bertrand Russell, G. E. Moore, è Ludwig Wittgenstein, si sviluppa soprattuttu à Oxford è Cambridge, induve si riuniscenu ancu l'empiristi logichi emigrati da a Germania è da l'Austria (per esempiu Rudolf Carnap) è altri americani (cum'è W. V. O. Quine, Donald Davidson, è Saul Kripke), o filosofi di lingua inglese (per esempiu A. J. Ayer).

In Europa (specialmente in Germania è in Francia), u fenomenologu tedescu d'origine ebraica Edmund Husserl è u so discepulu Martin Heidegger aprenu a strada, prestu suvitati da Jean-Paul Sartre è altri esistenzialisti, à una varietà di discipline filosofiche.

[edit] Discipline filosofiche

A filosofia
A filosofia

Cum'è ogni campu di studiu accademicu, a filosofia si sparte in numerose sottudiscipline. Pare chì a filosofia cimmporti un numeru particularmente impurtantu di discipline, in maiò parte à causa di u fattu ch'ellu esiste una tendenza à sviluppà una "filosofia di", per guasi tuttu ciò chì pò esse studiatu. Frà mezu à e sottudiscipline di a filosofia, si pò mintuvà particularmente: a logica, a metafisica, a filosofia di a mente, a filosofia di u linguaghju, l'epistemologia, a filosofia di a scenza, l'etica è a filosofia pulitica, chì ponu esse cunsiderate cum'è sottudiscipline centrale di a filosofia.

  • l'Epistemologia: u concettu di epistemologia pussede dui significati differenti. Da un latu, soprattuttu in u mondu anglusassone,hè usatu per riferisce si à a disciplina filosofica chì si occupa di a natura, di e limite è di a validità di a cunniscenza. Da l'altru latu, in u mondu europeu, hè usatu per riferisce si à a riflessione filosofica annantu à a scenza è in issu casu hè sinonimu di filosofia di a scenza.
  • l'Estetica: u studiu di e questione filosofiche cuncernendu l'arte è a bellezza.
  • l'Etica: u studiu di ciò che rende una azzione ghjusta o mala, in rapportu incù i problemi morali.
  • a Logica: u studiu di e convenzione per furmà una argumentazione curretta. Include a logica furmale, cum'è i sillogisimi aristotelici è a logica proposizionale.
  • a Filosofia di u linguaghju: u studiu di i concetti di significatu è di verità.
  • a Filosofia di a mente: u studiu filosoficu di a natura di a mente, è a so relazione incù u restu di u corpu è u restu di u mondu.
  • a Filosofia di a religione: u studiu di u sensu di u concettu di Diu è a raziunalità di a credenza in l'esistenza di Diu.
  • a Filosofia di a scenza: include, oltre e "filosofie di" parechje scenze particulare (fisica, biologia, ecc.), e questione relative à l'induzione, a metodologia scentifica, u progressu scentificu, ecc.
    • a Filosofia di a biologia: u studiu filosoficu di parechji concetti impurtanti di a biologia, cum'è a nozione di spezia.
    • a Filosofia di a fisica: u studiu filosoficu di parechji concetti fondamentali di a fisica, trà i quali si pò mintuvà: u spaziu, u tempu è a forza.
    • a Filosofia di a matematica: u studiu di e questione filosofiche in relazione incù a matematica.
    • a Filosofia di a psicologia: u studiu di parechje questione fundamentale cuncernendu i metodi è i concetti di a psicologia e di a psichiatria.
    • a Filosofia di e scenze sociale: u studiu filosoficu di parechji cuncetti è metodi di e scenze sociale cum'è a sociologia è l'economia.
  • a Filosofia di a storia: u studiu di i metodi cù i quali a storia hè interpretata è accettata.
  • a Filosofia pulitica: u studiu di ciò chì cuncerna u guvernu, u scopu di u statu, a ghjustizia pulitica, a libertà pulitica, a natura di u drittu è a ghjustificazione di a punizione.
  • a Filosofia di a tennica: u studiu di l'origine, di u sensu è di e conseguenze di l'arte, di e tenniche è di a tennologia cuncernendu l'essere umanu.
  • a Metafisica (chì cumprende l'ontologia): u studiu di e categurie fondamentale di e cose, cum'è l'esistenza, e proprietà di l'ogetti, a causalità.
  • a Storia di a filosofia: u studiu di i scritti di i filosofi di u passatu, è a so interpretazione.
  • a Teoria di a cunniscenza.

[edit] Filosofia applicata

A filosofia hà dinù applicazione pratiche. Frà quessi, si pò mintuvà: l'etica è a filosofia politica. E filosofie politiche di John Locke, Jean-Jacques Rousseau, Karl Marx, John Stuart Mill, è John Rawls hanu datu forma (o sò state usate per ghjustificà) à i guverni e à e so azzione. A filosofia di l'educazione merita ancu ella attenzione; l'educazione progressiva prumossa da John Dewey hà avutu un impattu prufondu annatu à e pratiche educative di u XX seculu.

Altre applicazione importante, ma menu immediate, si ponu truvà in epistemologia, chì aiuta à definisce e nozione di cunniscenza, di prova è di credenza ghjustificata. A filosofia di a scenza discute i fundamenti di a metodologia scientifica. L'estetica pò aiutà à interpretà l'arte. Ancu l'ontologia, sicuramente a più astratta è prima facie a menu pratica trà e branche di a filosofia, hà avutu consequenze importante per a logica è l'informatica. In generale, e varie "filosofie di", come la filosofia di u drittu, ponu furnisce à i specialisti di i campi rispettivi una cunniscenza più prufonda di e base teoriche è concettuali di a so propria disciplina.

cumunità
In altre lingue

< Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

span style="font-weight: bold;">Our
"Network":



Project Gutenberg

href="https://gutenberg.classicistranieri.com">https://gutenberg.classicistranieri.com



Encyclopaedia Britannica 1911

href="https://encyclopaediabritannica.classicistranieri.com">https://encyclopaediabritannica.classicistranieri.com



Librivox Audiobooks

href="https://librivox.classicistranieri.com">https://librivox.classicistranieri.com



Linux Distributions

https://old.classicistranieri.com



Magnatune (MP3 Music)

href="https://magnatune.classicistranieri.com">https://magnatune.classicistranieri.com



Static Wikipedia (June 2008)

href="https://wikipedia.classicistranieri.com">https://wikipedia.classicistranieri.com



Static Wikipedia (March 2008)

href="https://wikipedia2007.classicistranieri.com/mar2008/">https://wikipedia2007.classicistranieri.com/mar2008/



Static Wikipedia (2007)

href="https://wikipedia2007.classicistranieri.com">https://wikipedia2007.classicistranieri.com



Static Wikipedia (2006)

href="https://wikipedia2006.classicistranieri.com">https://wikipedia2006.classicistranieri.com



Liber Liber

href="https://liberliber.classicistranieri.com">https://liberliber.classicistranieri.com



ZIM Files for Kiwix

https://zim.classicistranieri.com





Other Websites:



Bach - Goldberg Variations

https://www.goldbergvariations.org



Lazarillo de Tormes

https://www.lazarillodetormes.org



Madame Bovary

https://www.madamebovary.org



Il Fu Mattia Pascal

https://www.mattiapascal.it



The Voice in the Desert

https://www.thevoiceinthedesert.org



Confessione d'un amore fascista

https://www.amorefascista.it



Malinverno

https://www.malinverno.org



Debito formativo

https://www.debitoformativo.it



Adina Spire

https://www.adinaspire.com




atOptions = { 'key' : 'e601ada261982ce717a58b61cd5b0eaa', 'format' : 'iframe', 'height' : 60, 'width' : 468, 'params' : {} };

Our "Network":

Project Gutenberg
https://gutenberg.classicistranieri.com

Encyclopaedia Britannica 1911
https://encyclopaediabritannica.classicistranieri.com

Librivox Audiobooks
https://librivox.classicistranieri.com

Linux Distributions
https://old.classicistranieri.com

Magnatune (MP3 Music)
https://magnatune.classicistranieri.com

Static Wikipedia (June 2008)
https://wikipedia.classicistranieri.com

Static Wikipedia (March 2008)
https://wikipedia2007.classicistranieri.com/mar2008/

Static Wikipedia (2007)
https://wikipedia2007.classicistranieri.com

Static Wikipedia (2006)
https://wikipedia2006.classicistranieri.com

Liber Liber
https://liberliber.classicistranieri.com

ZIM Files for Kiwix
https://zim.classicistranieri.com


Other Websites:

Bach - Goldberg Variations
https://www.goldbergvariations.org

Lazarillo de Tormes
https://www.lazarillodetormes.org

Madame Bovary
https://www.madamebovary.org

Il Fu Mattia Pascal
https://www.mattiapascal.it

The Voice in the Desert
https://www.thevoiceinthedesert.org

Confessione d'un amore fascista
https://www.amorefascista.it

Malinverno
https://www.malinverno.org

Debito formativo
https://www.debitoformativo.it

Adina Spire
https://www.adinaspire.com