Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cluj-Napoca
Stemă
Localizarea în România
Coordonate: 46°46′0″N 23°36′0″E / 46.76667, 23.6
Ţară	România
Judeţ	Cluj
Statut	Municipiu
Guvernare
- Primar	Emil Boc[1]
Suprafaţă
- Total	179,5  km²
Altitudine	410 metri n.m
Populaţie (1 iulie 2007 [2])
- Total	310.243 locuitori
- Densitate	1.771 loc./km²
Fus orar	EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Prefix telefonic	+40 x64[3]
Localităţi înfrăţite
- Cologne	Germania
- Atena	Grecia
- Dijon  - Nantes	Franţa Franţa
- Cervia	Italia
- São Paulo	Brazilia
- Columbia  - East Lansing  - Rockford	Statele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii Statele Unite ale Americii
- Zagreb  - Pécs  - Korçë  - Makati  - Chacao  - Caracas  - Suwon  - Zhengzhou  - Beersheba	Croaţia Ungaria Albania Filipine Venezuela Venezuela Coreea de Sud China Israel
Site: Site oficial (ro)

Portal Cluj

 Cluj-Napoca (până în 1974 Cluj; în maghiară Kolozsvár, germană Klausenburg, latină Claudiopolis) este reşedinţa judeţului Cluj, precum şi capitala istorică a Transilvaniei, România.

Cuprins 1 Etimologie 2 Nume 3 Istorie 3.1 Stemă 4 Geografie 5 Demografie 5.1 Populaţia istorică 5.2 Structura pe etnii 5.3 Comunitatea maghiară 6 Administraţie şi politică 6.1 Împărţirea administrativă a Clujului 6.2 Zona Metropolitană 6.3 Primăria 6.4 Consiliul Local 6.5 Prefectura şi Consiliul Judeţean 7 Relaţii externe 7.1 Reprezentanţe diplomatice 8 Economie 9 Transport 10 Cultură 11 Educaţie 12 Cercetare 13 Viaţa religioasă 13.1 Lăcaşuri de cult 14 Presă 15 Sănătate 16 Sport 17 Locuri în Cluj-Napoca 17.1 Monumente şi clădiri 17.2 Muzee 17.3 Suburbii, străzi şi alte zone 17.4 Viaţă de noapte 17.5 În împrejurimi 18 Evenimente 19 Personalităţi marcante 20 Vezi şi 21 Galerie de imagini 22 Note 23 Bibliografie 24 Legături externe 24.1 Site-uri oficiale 24.2 Despre Cluj-Napoca 24.3 Cultura clujeană 24.4 Învăţământul clujean 24.5 Presa clujeană 24.6 Turismul clujean 24.7 Imagini 24.8 Hărţi 24.9 Cluburi sportive 24.10 Altele

[modifică] Etimologie

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea oraşului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificaţia de „închis” în latină şi se referă la dealurile care înconjoară oraşul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienţei numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munţi» sau din clusa «stăvilar, baraj»).

Alte denumiri frecvente ale oraşului sunt cea maghiară şi cea germană, Kolozsvár şi, respectiv, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele şapte cetăţi medievale săseşti ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de Şapte Cetăţi). Primul nume românesc al oraşului a fost Cluş, scris uneori şi Klus. Denumirea de Cluj s-a încetăţenit mai ales după ce oraşul a devenit parte a Regatului României în 1918. În 1974, numele a fost schimbat în Cluj-Napoca, Napoca fiind prima denumire a aşezării, folosită în epoca romană.

[modifică] Nume

În limba română, denumirea municipiului este Cluj-Napoca (până în 1974, Cluj). Alte denumiri sunt în maghiară Kolozsvár, germană Klausenburg, latină Claudiopolis, Napoca, Castrum Clus, cehă Kluž, slovacă Kluž, poloneză Kluż.

[modifică] Istorie

Prima atestare documentară a unei aşezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menţionat aici una dintre cele mai însemnate localităţi din Dacia romană, cu numele Napuca. La scurt timp după cuceririle romane din 101-102 şi 105-106, Napuca a fost distrusă^{[necesită citare]}, spre a fonda o nouă aşezare urbană (civitas), Napoca, pe malul drept al râului Samus. Această aşezare a fost fondată în anul 124 d.Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca. După retragerea administraţiei romane din Dacia, în anul 271 d.Hr., viaţa urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. Clujul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1167, sub denumirea Castrum Clus.

Mari grupuri de colonişti saşi s-au aşezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ştefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populaţiei oraşului în timpul atacurilor tătare. Cetatea Regală Castrum Clus a dobândit o organizare urbană până în secolul al XV-lea. Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului dreptul de oraş liber. Treptat, Clujul a devenit un centru pentru producţia şi schimbul de mărfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar şi cu distracţiile specifice oraşului. Pe atunci populaţia era formată din saşi secui şi, în mică măsură, din români.

Rolul meseriaşilor în muncile oraşului a crescut, dezvoltându-se mai multe bresle meşteşugăreşti. De acest lucru s-a îngrijit şi Matei Corvin, rege al Ungariei între 1458 şi 1495, născut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localităţii sale natale, apărând-o în conflictele cu aşezările din jur. În privinţa populaţiei, a decis să acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oraş.

Cetatea Clujului şi-a câştigat până în secolul al XV-lea recunoaşterea europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu se regăseau în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, dar şi în multe case particulare. Oamenii avuţi studiau la şcoli renumite ale Vestului. Din cauza nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianţilor şi a meşteşugarilor a implicat îngrădirea nobilimii şi a clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, prin cărţile pe care le-a tipărit, dar şi la modernizarea oraşului, care avea să întreţină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie şi una de bere. Dinastia Báthory a contribuit şi ea la creşterea economică şi demografică, aducând cetatea la un rang la care putea fi comparată doar cu Braşovul.

Baba Novac, un important ostaş al lui Mihai Viteazul, a fost judecat şi ars de viu în oraş. Întemeietorul primei uniri a românilor, Mihai Vodă, a cinat pentru ultima dată la Cluj, după care a fost ucis din ordinul generalului Basta la 3 km sud de Turda.

Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei, a devenit protector al oraşului şi a ajutat la desăvârşirea acestuia ca o cetate importantă. După cucerirea Ungariei de către otomani şi transformarea acesteia în paşalâc, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană. La sfârşitul secolului al XVII-lea, însă, intră sub dominaţie austriacă. După un acord silit semnat de Mihail Apafi, cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100 000 de florini. Cu toate acestea, ostaşii au şi jefuit oraşul şi au cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Cu o populaţie 10 660 de locuitori, cetatea se transformă în capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizarea acesteia, dar şi la sporirea numărului locuitorilor români. Importantele mişcări revoluţionare de la 1848 cuprind şi Clujul. Deşi un important centru revoluţionar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultăţi, academii şi gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Oraşul va adăposti tratativele dintre Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac pentru unirea revoluţiei române cu cea maghiară. Înfrângerea revoluţiei ungare a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutată la Sibiu, pentru a exista o influenţă austriacă mai mare asupra autorităţilor. Mai târziu, Clujul a devenit unul dintre cele şase districte militare transilvănene, administrând un teritoriu de 400 000 de locuitori. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost construită clădirea centrală a Universităţii „Francisc Iosif” din Cluj. La începutul secolului XX au fost construite sau reconstruite majoritatea clădirilor din centru. În această perioadă a fost ridicată clădirea Liceului Unitarian, Opera Română, Palatul de Justiţie, primăria, Palatul de Finanţe etc.

În urma Ausgleich-ul (compromis) prin care a fost constituită Austro-Ungaria în 1867, Clujul şi Transilvania au fost reintegrate în Regatul Ungariei. În această perioadă, oraşul era al doilea ca mărime din regat, după Budapesta, şi reşedinţa comitatului Cluj.

După încheierea primului război mondial şi înfăptuirea Marii Uniri, Transilvania a intrat în componenţa Regatului României. Municipiul Cluj a fost în continuare reşedinţa judeţului Cluj (interbelic). În 1940, Clujul a revenit sub coroana maghiară prin Dictatul de la Viena. Forţele armate maghiare şi germane care controlau oraşul au fost respinse de trupele române şi sovietice în octombrie 1944. Prin Tratatul de la Paris din 1947, Clujul a intrat din nou în componenţa României.

Clujul avea o populaţie de 16.763 locuitori evrei în 1941. După ocuparea Transilvaniei de către guvernul horthyst, în 1944, evreii au fost duşi în mai multe ghetouri (inclusiv Ghetoul Iris din Cluj), unde au stat în condiţii inumane, lipsiţi de orice facilităţi. Lichidarea ghetoului a fost efectuată prin 6 deportări la Auschwitz în perioada mai-iunie 1944. În ciuda sancţiunilor dure instituite de administraţia Horthy, mulţi evrei au reuşit să scape, trecând graniţa spre România, cu ajutorul ţăranilor din satele învecinate ^[5]. De aici au reuşit să părăsească Europa prin portul Constanţa. Alţi evrei originari din ţări europene au fost ajutaţi să se salveze şi să părăsească Europa de către un grup antinazist româno-evreiesc, sprijinit de politicieni din Cluj şi Bucureşti. Liderul acestei reţele a fost, în perioada 1943-1944, scriitorul Raoul Şorban, căruia i s-a decernat ulterior titlul Drept între popoare pentru eforturile sale.

După 1945, Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989. În 1974, autorităţile comuniste schimbă numele oraşului în Cluj-Napoca. După revoluţie, timp de 12 ani, primar a fost politicianul naţionalist Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte publice controversate. În iunie 2004, Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea lui Emil Boc (Partidul Democrat), care a detensionat în parte relaţiile interetnice între comunităţile clujene.

În 1994 şi 2000, Cluj-Napoca a găzduit Olimpiada Central-Europeană de Informatică (CEOI). Astfel România a devenit nu doar prima ţară care a găzduit această competiţie, ci şi prima care a găzduit-o pentru a doua oară.

[modifică] Stemă

Începând cu anul 1999, Primăria Cluj-Napoca foloseşte o nouă stemă în actele oficiale. În urma unui concurs desfăşurat în 1995 sub auspiciile primarului clujean de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă ca simbol al oraşului, realizată de o elevă de liceu. Vechea stemă, cu trei bastioane şi cu zidul de cetate, este cu totul diferită de cea nouă, ale cărei simboluri sunt lupul dacic, Monumentul Memorandiştilor (de pe Bd. Eroilor) şi o minervă. Legea spune că elaborarea stemei se face cu respectarea strictă a normelor ştiinţei şi artei heraldice şi a tradiţiilor româneşti în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (CNHGS). Stema introdusă de administraţia Funar nu a fost aprobată de Comsia zonală de heraldică (în consecinţă nici de CNHGS), astfel că „folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare”^[6]

[modifică] Geografie

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafaţă de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei, oraşul este plasat la intersecţia paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe văile râurilor Someşul Mic şi Nadăş şi, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeştiului, Chintăului, Borhanciului şi Popii. Spre sud-est, ocupă spaţiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părţi de dealuri şi coline cu înălţimi între 500 şi 825 metri. La sud oraşul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea oraşului, se întinde Câmpia Someşană, iar la nordul oraşului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ş.a. Odinioară în afara oraşului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria şi dealul Cetăţuia.

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someşul Mic şi Nadăş, precum şi câteva pâraie: Pârâul Ţiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popeşti, Pârâul Nădăşel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaş, Pârâul Murătorii.

Zona din jurul oraşului este în mare parte acoperită cu păduri şi ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpşunica, şerpariţa ş.a. Există două rezervaţii botanice cunoscute - Fânaţele Clujului şi Rezervaţia Valea Morii. În pădurile din jurul oraşului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăieşte o faună diversificată cu specii precum porcul mistreţ, bursucul, vulpea, iepurii, veveriţele. În rezervaţia Fânaţele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânaţă, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găseşte şi în interiorul oraşului la Grădina Botanică, loc în care şi-au găsit adăpostul şi unele specii de animale.

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influenţată de vecinătatea Munţilor Apuseni, iar toamna şi iarna resimte şi influenţele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârşitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de cca 8,2 °C, iar media precipitaţiilor anuale atinge 663 mm.

Zona metropolitană Cluj-Napoca este o unitate teritorială de planificare, compusă din comunele Apahida, Cojocna, Suatu, Căianu, Jucu, Pălatca, Cluj, Bonţida, Dăbâca, Borşa, Chinteni, Aluniş, Corneşti, Panticeu, Vultureni, Aşchileu, Sânpaul, Baciu, Gârbău, Aghireşu, Căpuşu Mare, Gilău, Floreşti, Săvădisla, Ciurila, Feleacu, Aiton, Recea-Cristur şi municipiul Cluj-Napoca, principalul pol de dezvoltare al acestei unităţi.^[7]

[modifică] Demografie

Populaţia oraşului a oscilat în ultimii ani în jurul cifrei de 300 000 de locuitori (la recensământul din 2002: 318 027, în scădere). Conform ultimului comunicat al Instiutului Naţional de Statistică, oraşul avea la data de 1 iulie 2007 o populaţie de 310 243 locuitori, fiind al treilea ca populaţie din România,^[8] după Bucureşti şi Iaşi. Proiectul zonei metropolitane ar urma să sporească potenţialul demografic al municipiului cu încă aproape 30 000 de locuitori (recensământ 2002: 28 267).

Populaţia municipiului număra la 18 martie 2002 317 953 locuitori (43,1% din populaţia judeţului şi 65% din populaţia urbană) faţă de 328 602 locuitori în anul 1992, în scădere cu 3,2%. Această scădere a populaţiei se explică prin emigraţia unui număr semnificativ de cetăţeni ai oraşului spre ţările occidentale şi totodată printr-o rată a natalităţii scăzută. Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică în 2007 indică o populaţie de 310 243 de locuitori, clasând muncipiul pe poziţia a treia în România, după Bucureşti şi Iaşi.^[8]

[modifică] Populaţia istorică

Cluj-Napoca s-a dezvoltat d.p.d.v. demografic mai ales în secolul XX, în decurs de 100 de ani crescând de peste 5 ori ca număr de locuitori. Creşterea demografică din cea de a doua jumătate a secolului XX se datorează în mare parte aşezării în localitate a populaţiei din mediile rurale adiacente. De-a lungul timpului, populaţia localităţii a evoluat astfel:

Recensământul[9] [10]		Structura etnică
Anul	Populaţia	Români	Maghiari	Germani	Evrei	Ţigani	Ucrainieni	Sârbi	Slovaci	Alte etnii
1453 est.	6.000[11]
1703	7.500[12]
1714	5.000[13]
1785	9.703[12][14]
1835	14.000[12][15]
1850	19.612	4.116	12.317	1.587	535	585				472
1880	32.831	5.618	23.676	1.437			4	23	125	1.948
1890	37.184	5.637	29.396	1.357			8	21	115	650
1900	50.908	7.185	41.311	1.785			9	22	83	513
1910	62.733	8.886	51.192	1.678			6	41	107	823
1920	85.509	29.644	42.168	2.075	10.638					984
1930	103.840	36.981	55.351	2.728	6.722	559	237	39	139	1.084
1930	103.840	37.029	48.271	2.526	13.094	1.168	267	57	266	1.162
1941	114.984	11.255	98.502	1.618	2.669	618	36	11	46	229
1956	154.723	74.623	77.839	1.115	525	237	24	21	24	315
1966	185.663	104.914	76.934	1.333	1.689	178	42	50	34	489
1977	262.858	173.003	86.215	1.480	1.009	628	50	28	32	413
1992	328.602	251.697	74.591	937	35	1.047	67	16	25	187
2002	317.953	252.433	60.287	734	217	3.029	146	12	25	1.070

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

[modifică] Structura pe etnii

În Cluj-Napoca, majoritatea populaţiei este de etnie română (79,46%), existând totodată o importantă minoritate maghiară (18,86%). Pe lângă români şi maghiari, în oraş locuiesc şi comunităţi ţigăneşti (0,96%), germane (0,22%) şi ebraice (0,07%).

[modifică] Comunitatea maghiară

În Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 60 000 de maghiari. După Târgu Mureş, în oraşul Cluj se regăseşte cea mai mare comunitate maghiară urbană din România, cu o viaţă culturală şi academică intensă. Din acest punct de vedere, Clujul este centrul comunităţii maghiare din România. În oraş funcţionează Opera Maghiară de Stat din Cluj şi Teatrul Maghiar de Stat din Cluj. Tot aici învaţă şi studiază peste zece mii de studenţi de etnie maghiară, precum şi câteva mii de elevi, unii proveniţi din judeţele învecinate (diaspora internă), în care instituţiile şcolare maghiare fie nu sunt dezvoltate, fie nu sunt atât de prestigioase. Presa de limbă maghiară este bine reprezentată în Cluj (vezi Presa în Cluj-Napoca). Postul Radio Cluj transmite zilnic cinci ore de program în limba maghiară. În Cluj se regăsesc cele mai mari instituţii maghiare de cercetare din Transilvania: Societatea Muzeului Ardelean (EME), EMT, Societatea Bolyai etc. În Cluj îşi are sediul Episcopia Reformată a Ardealului, Episcopia Unitariană şi Episcopia Lutherană Sinodo-Prezbiteriană.

[modifică] Administraţie şi politică

[modifică] Împărţirea administrativă a Clujului

Cluj-Napoca este împărţit în peste 15 cartiere, unele dintre ele având şi propria primărie de cartier. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului. Acesta din urmă dispune de o arhitectură îmbinată cu măiestrie, în stilurile gotic şi baroc. Planurile primăriei din Cluj-Napoca includ dezvoltarea de primării de cartier în majoritatea cartierelor clujene.

[modifică] Zona Metropolitană

[modifică] Primăria

Actualul primar al Clujului este Emil Boc, reprezentând PD-L.

[modifică] Consiliul Local

Din coaliţia locală fac parte PNL, PD şi UDMR.Consiliul local este compus din 27 de consilieri împărţiţi astfel:

	Partid	Consilieri	Componenţa Consiliului
	Alianţa Dreptate şi Adevăr	16
	Uniunea Democrată a Maghiarilor din România	5
	Partidul Social Democrat	3
	Partidul Naţional Liberal	3

[modifică] Prefectura şi Consiliul Judeţean

Conducerea celor două instituţii a fost desemnată în urma alegerilor locale şi generale din 2004:

• Prefect: Cãlin Gavril Platon
• Preşedintele Consiliului Judeţean: Alin Tişe (PD-L)

[modifică] Relaţii externe

Cluj-Napoca este înfrăţit cu 16 localităţi din întreaga lume:

• Beer Şeva, Israel
• Caracas, Venezuela
• Cervia, Italia
• Columbia, Statele Unite
• Dijon, Franţa
• East Lansing, Statele Unite
• Köln, Germania
• Korça, Albania
• Makati, Filipine
• Nantes, Franţa
• Pécs, Ungaria
• Rockford, Statele Unite
• São Paulo, Brazilia
• Suwon, Coreea de Sud
• Zhengzhou, China

[modifică] Reprezentanţe diplomatice

Până la centralizarea administrativă instaurată în anul 1948 odată cu preluarea puterii de către PCR, au funcţionat la Cluj consulate generale ale Franţei, Cehoslovaciei, Canadei ş.a. Ultima reprezentanţă diplomatică străină închisă în timpul regimului comunist a fost Consulatul General al Republicii Ungare, desfiinţat în anul 1988 în contextul răcirii relaţiilor româno-maghiare. Consulatul a fost redeschis în anul 1997, conform prevederilor Tratatului de la Timişoara.

În prezent, funcţionează la Cluj:

• Consulatul General al Republicii Ungare,
• Viceconsulatul Onorific al Republicii Italia,
• Netherlands Business Support Office (Olanda),
• Consulatul Onorific al Turciei.

British Council

[modifică] Economie

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. În economia municipiului activitatea dominantă este industria prelucrătoare. La sfârşitul anului 2000, în municipiu activau 23 843 de firme cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome şi filiale ale acestora şi 115 societăţi cu capital mixt. Nivelul investiţiilor străine în Cluj-Napoca se cifrau la aceeaşi dată la 156,06 milioane dolari capital străin subscris, însă, ţinând seama şi de patrimoniul firmelor, active, fond de comerţ, capital rulant şi valoarea afacerii, acesta se ridică la circa 450 de milioane de dolari americani. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia şi Statele Unite.

Sectorul serviciilor financiare şi cel IT sunt reprezentative la nivel local. În 2005, Cluj-Napoca a înregistrat două importante tranzacţii în domeniul IT, prin achiziţionarea societăţii Astral de către UPC Europa şi a societăţii Sistec de către grupul RTC. Anul 2005 a însemnat totodată dezvoltarea reţelei şi diversificarea serviciilor grupului financiar Banca Transilvania, care a deschis 100 de unităţi, ajungând pe locul patru în ţară după numărul de unităţi. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naştere şi altor companii româneşti importante precum Ardaf (asigurări), Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Napolact (lactate), Ursus (bere) şi altele. Societăţile comerciale îşi desfăşoară deopotrivă activitatea şi în alte ramuri ale industriei, printre care cea alimentară, a construcţiilor de maşini, chimică, prelucrarea lemnului, sticlărie, textile, fainaţă, domeniile construcţiilor ş.a. Totodată, printre companiile multinaţionale străine care şi-au deschis reprezentanţa în România la Cluj-Napoca se numără Nokia, Perfetti Van Melle, Puma, ECCO, MOL, Aegon, Carion, MBI, Bechtel, Ranbaxy.

Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8110 de gospodării ale populaţiei.

Potrivit unui clasament efectuat de revista Capital în prima parte a anului 2006, Cluj-Napoca este cel mai scump oraş din România. Rezultatele nu au fost tocmai surprinzătoare: preţurile au explodat după fenomenul Caritas şi au rămas la un nivel ridicat, fiind încurajate de investitorii străini, dar şi de numărul mare de studenţi (Clujul găzduieşte cea mai mare universitate din România). Bucureştiul nu a fost inclus în acest top, însă conform relatărilor portalului Hotnews.ro, aplicând acelaşi algoritm, capitala ar obţine un punctaj inferior Clujului.^[16] Totodată, în topul celor mai bogaţi trei sute de români, realizat de revista Capital, se află 19 oameni de afaceri clujeni. Clujul este primul judeţ după Bucureşti în ceea ce priveşte numărul de oameni bogaţi din România.^[17]

[modifică] Transport

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare şi rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele oraşe ale ţări şi centrele regionale, atât pentru călători cât şi pentru marfă.

Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (Bucureşti - Oradea - Budapesta - Viena). Totuşi, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa) împiedică intrarea oraşului în circuitul european. De asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a ţării (Coridorul 9 European) privează Clujul de legăturile necesare cu aria sa de influenţă economică. Abundenţa fluxului de tranzit şi transport de marfă, coroborată cu lipsa unei şosele de centură adecvate, augumentează traficul intern, perturbând circulaţia în municipiu şi ridicând gradul de poluare.

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate oraşele principalele din România, întreţinute de compania naţională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent, există şi două trenuri internaţionale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona şi Ady Endre). Gara Centrală asigură transportul feroviar spre Bucureşti şi multe alte oraşe principale româneşti, prin linii Intercity şi Săgeata Albastră. Se poate menţiona că în anul 2007 prin gara oraşului au trecut 8 milioane pasageri. Oraşul dispune şi de două gări secundare, Gara Mică Cluj-Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) şi Cluj-Napoca Est.

Clujul este deservit de un aeroport internaţional, Someşeni, amplasat în partea estică a oraşului, între strada Traian Vuia şi albia râului Someşul Mic (la 6 km distanţă de centrul oraşului). Aeroportul asigură anual un trafic de aproximativ 250 000 de pasageri, din care două treimi pe cursele internaţionale.

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipaţi cu facilităţi moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se realizează pe 342 km din reţeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii autobuz, troleibuz şi tramvai (v. situl regiei de transport în comun). Sistemul de taximetrie se dovedeşte a fi de asemenea foarte performant.

În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petreşti, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca. În 2005, lucrările la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsă de finanţare din partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea contractului între Guvernul României şi compania americană Bechtel. În perioada imediat următoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a oraşului, cu rolurile de a decongestiona traficul din centrul oraşului şi a preîntâmpina accidentele care au loc pe Calea Turzii. Anual, pe Calea Turzii, o arteră în pantă care traversează dealul Feleacului, se produce un număr foarte mare de accidente soldate cu morţi şi răniţi, în special pe tronsonul cunoscut sub numele de „Curba Morţii”.

În anul 2007 Bulevardul 21 Decembrie a fost prevăzut cu prima bandă specială pentru biciclete.

[modifică] Cultură

Centru marcant de cultură, Cluj-Napoca găzduieşte o serie de instituţii şi centre culturale şi educaţionale.

Teatrul Naţional „Lucian Blaga”, inaugurat la 1 decembrie 1919, în Piaţa Avram Iancu, reprezintă cea mai importantă instituţie teatrală din Transilvania. Clădirea, construită în 1907 după proiectul arhitecţilor austrieci Helmer şi Fellner, găzduieşte totodată şi Opera Română, cea mai veche instituţie lirico-dramatică din România. În oraş funcţionează, de asemenea, Opera Maghiară de Stat şi Teatrul Maghiar de Stat. Tot aici se află şi Filarmonica de Stat Transilvania, o instituţie muzicală de spectacole, înfiinţată în 1955.

Palatul Bánffy, sediul Muzeului Naţional de Artă, găzduieşte multe colecţii de artă importante: opere ale artiştilor români Theodor Aman, Ion Andreescu, Dumitru Ghiaţă, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, dar şi ale unor artişti străini precum Constantin David Rosenthal sau Karl Storck. Reţeaua de muzee cuprinde, pe lângă Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Satului, Muzeul Mineralogiei şi Muzeul Zoologic (ultimele două sub egida Universităţii). Casa memorială Emil Isac este, la rândul ei, un alt important edificiu cultural.

Câteva case de editură româneşti îşi au sediul la Cluj-Napoca, printre care Dacia, Casa Cărţii de Ştiinţă, Limes, Biblioteca Apostrof, Paralela 45 (filiala), Studia, Eikon, Grinta, Presa Universitară Clujeană, Clusium, Napoca Star etc.

Municipiul Cluj-Napoca găzduieşte şi o serie de instituţii culturale străine:

• Centrul Cultural Francez
• Centrul Cultural American „J.F. Kennedy”
• Centrul Cultural Britanic
• Centrul Cultural German „Hermann Oberth”
• Centrul Cultural Italian
• Centrul de Artă şi Cultură Japoneză
• Centrul Cultural Sindan

Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului XX. În 1913 regizorul Jenő Janovics, pionier al cinematografiei şi director al Teatrului din Cluj, a început colaborarea cu casa pariziană de filme Pathé şi a turnat în oraş mai multe filme printre care Murgul şarg (în orig. Sárga csikó) şi Din grozăviile lumii.

Pe 3 iunie 2006, municipiul a fost gazda celui mai important eveniment muzical al anului în România, gala decernării premiilor MTV România.

[modifică] Educaţie

Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) este cea mai mare universitate din ţară, cu peste 45 500 de studenţi în 105 de specializări (din care 98 în română, 52 în maghiară, 13 în germană şi 4 în engleză). Numele instituţiei provine de la două personalităţi marcante ale Transilvaniei, cercetătorul român Victor Babeş şi matematicianul maghiar János Bolyai. De asemenea, oraşul găzduieşte alte opt universităţi, printre care Universitatea Tehnică, USAMV, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, Universitatea de Artă şi Design, precum şi un număr mare de licee (v. Învăţământul în Cluj-Napoca). În 1872, împăratul Francisc Iosif a fondat Universitatea din Cluj, iar în 1881, aceasta a fost redenumită Universitatea Francisc Iosif (József Ferenc Tudományegyetem). După sfârşitul primului război mondial, la data de 12 mai 1919 se înfiinţează Universitatea „Daciei Superioare” din Cluj, denumită apoi Universitatea „Regele Ferdinand I”. Primul rector al noii universităţi româneşti a fost Sextil Puşcariu. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, universitatea românească a fost mutată la Sibiu şi Timişoara. Pe de altă parte, în 1919, imediat după încheierea primului război mondial, universitatea maghiară a fost mutată la Budapesta, unde a rămas până în 1921, când a fost din nou mutată, de această dată la Seghedin. În perioada 1940-1945, când Clujul a revenit temporar în administrarea Ungariei, universitatea s-a mutat la Cluj. Finalmente, în 1945 a fost mutată înapoi la Seghedin şi redenumită Universitatea Seghedin.

În municipiu se află mai multe biblioteci publice, unele fiind printre cele mai mari din ţară. Cele mai importante sunt:

• Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”;
• Biblioteca Academiei (filiala);
• Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”.

În paralel, există numeroase biblioteci pe lângă diverse instituţii educative sau culturale.

[modifică] Cercetare

Clujul este şi un important centru al elitelor din domeniul ştiinţei. În cadrul Filialei din Cluj a Academiei Române, îşi desfăşoară activitatea următoarele institute profilate pe cercetarea ştiinţifică fundamentală: Arhiva de Folclor a Academiei Române, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, Institutul de Istorie „G. Bariţ” (care are şi un departament de cercetări socio-umane), Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu”, Centrul de Studii Transilvane, Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” (filială), Institutul de Geografie (filială) şi „Observatorul astronomic” (secţie a Institutului de Astronomie al Academiei Române din Bucureşti). Anual, este organizată manifestarea ştiinţifică „Zilele academice clujene”. La Cluj funcţionează, de asemenea, filiale ale Academiei de Ştiinţe Medicale, respectiv ale Academiei de Şiinţe Tehnice din România.

Tot în Cluj mai activează numeroase institute din diferite ramuri: Institutul de Cercetări în Chimie „Raluca Ripan”, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare, Institutul de Cercetări Biologice, Institutul pentru Tehnica de Calcul, Institutul de Cercetări Electronice, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare, Institutul pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere.

[modifică] Viaţa religioasă

Viaţa religioasă cunoaşte vechi tradiţii şi o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici îşi au sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreieşti, dintre care una vie până în prezent. Cele cinci episcopii sunt:

• Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului (ortodoxă),
• Episcopia de Cluj-Gherla (greco-catolică),
• Episcopia Reformată a Ardealului,
• Episcopia Unitariană,
• Episcopia Evanghelică.

[modifică] Lăcaşuri de cult

În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcaşuri de cult reprezentative, cum ar fi:

• Biserica Bob
• Biserica Evanghelică-Luterană
• Biserica Franciscană
• Biserica Ortodoxă din Deal
• Biserica Piariştilor
• Biserica Reformată
• Biserica Calvaria
• Biserica Sf. Petru şi Pavel
• Biserica Sfântul Mihail
• Biserica Unitariană
• Biserica cu Cocoş

[modifică] Presă

Cel mai difuzat cotidian clujean după tiraj este Făclia, publicat în perioada post-decembristă, până în 2007, sub denumirea de Adevărul de Cluj. Principalii săi competitori sunt Ziua de Cluj şi Monitorul de Cluj. Până în iunie 2007, exista şi un al patrulea cotidian local de limbă română, Ziarul Clujeanului, însă acesta a fost transferat online, ultimul număr tipărit apărând pe 8 iunie 2007. Din toamna anului 2007, pe piaţa locală au apărut două cotidiene gratuite: Informaţia Cluj şi Cluj Expres. Săptămânalul Clujeanul, primul din seria săptămânalelor locale editate de trustul de media MediaPro, este singurul ziar din Cluj-Napoca auditat regulat de Biroul Român de Audit al Tirajelor, în conformitate cu uzanţele internaţionale în domeniu. Clujeanul înregistrează în acest moment cel mai mare tiraj auditat în Transilvania, dintre publicaţiile locale cu caracter editorial (cu o audienţă de 54 000 de cititori pe ediţie).

La Cluj-Napoca apar şi alte ediţii de Transilvania ale cotidienelor naţionale, precum România liberă Ziarul financiar, Pro Sport sau Gazeta sporturilor. În ianuarie 2008, Evenimentul zilei a închis ediţia regională care avea sediul la Cluj.
Pe 15 aprilie 2008 a apărut prima ediţie a cotidianului regional Gardianul de Transilvania-Banat. Publicaţia acoperă 14 judeţe şi este disponibilă on-line la adresa www.gardianuldetransilvania.ro [1]. Principalele reviste de cultură şi literatură sunt: Apostrof, Steaua, Tribuna şi Echinox.

În mare parte, presa radiofonică clujeană a fost preluată de posturile de radio naţionale şi retransmite pe frecvenţe locale programele de la Bucureşti şi parţial programe locale. Cele mai populare posturi de radio sunt Radio Transilvania Cluj (100% local), Radio Cluj (radioul de stat), Radio Impuls (care retransmitea în trecut Radio 21), Kiss FM, Pro FM, Radio Guerilla (fost CD Radio), Magic FM (fost Star FM, fost Uniplus) şi Mix FM. Situaţia este asemănătoare în ceea ce priveşte televiziunea. Un singur post de televiziune transmite pe frecvenţă proprie, şi anume NCN. În 2003, Consiliul Naţional al Audiovizualului a acordat o licenţă audiovizuală proprie studioului teritorial Cluj al Televiziunii Române, urmând ca în viitorul apropriat acesta să emită pe o frecvenţă proprie. Alte posturi de televiziune care transmit programe locale sunt Pro TV, Antena 1, Realitatea TV, Alpha TV şi One TV.

O importantă agenţie de ştiri din România, Mediafax, are un flux local de ştiri, Transilvania.

Presa de limba maghiară este activă la nivel local prin două gazete: Szabadság şi Krónika. În oraş se află şi redacţia săptămânalului Erdélyi Napló, precum şi redacţia Korunk. Radio Cluj transmite săptămânal 34 de ore în limba maghiară, iar TVR Cluj transmite 4 ore săptămânal emisiuni în această limbă. Pe lângă acestea există şi posturi de radio private dedicate comunităţii maghiare.

[modifică] Sănătate

Important centru medical, datorat şi impunerii sale ca un prestigios centru universitar, în Cluj-Napoca funcţionează mai multe instituţii medicale, clinici, institute şi spitale de elită din România.

[modifică] Sport

Cele mai importante cluburi de fotbal din oraş sunt CFR 1907 Cluj, campioana României la fotbal în sezonul 2007-2008, şi U Cluj. Clubul universitar, găzduit pe Stadionul Ion Moina, are în palmaresul său istoric mai multe succese, precum clasarea pe locul 2 în capionatul de fotbal al României în sezonul 1932-1933, câştigarea Cupei României în 1964-1965, optimile de finală în Cupa Cupelor Europene (1965-1966) şi turul I al Cupei UEFA. Unul din antrenorii legendari ai echipei U Cluj a fost Ştefan Kovács.

Între celelalte echipe cu tradiţie se numără echipele de polo pe apă CSM Cluj (clasată pe locul 3 în Campionatul României la polo în anul 1980) şi Viitorul Cluj, echipele de rugby (Universitatea Cluj), baschet (Universitatea Cluj), handbal (U Cluj), volei şi fotbal feminin (echipa Clujeana).

[modifică] Locuri în Cluj-Napoca

Obiective notabile în Cluj-Napoca:

[modifică] Monumente şi clădiri

• Catedrala Ortodoxă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului
• Biserica "Sfântul Mihail"
• Catedrala "Schimbarea la Faţă", a Episcopiei de Cluj-Gherla
• Biserica "Calvaria"
• Biserica Franciscană
• Casa şi Statuia lui Matei Corvin
• Palatul Bánffy
• Teatrul Naţional şi Opera Română
• Bastionul Croitorilor

[modifică] Muzee

• Muzeul de Artă - un muzeu de artă, situat în palatul contelui Bánffy.
• Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - expoziţiile permanente sunt împărţite pe secţiuni, care concentrează fiecare perioadă majoră de timp.
• Muzeul Etnografic al Transilvaniei - cu o vechime de peste 80 de ani, este cel mai mare de acest gen din România.
• Muzeul Satului - cel mai cuprinzător muzeu în aer liber din România şi al şaselea din Europa.
• Casa memorială Emil Isac.

[modifică] Suburbii, străzi şi alte zone

• Bulevardul Eroilor - una dintre cele mai vechi străzi din oraş, cu edificii din secolele XVIII - XX pe ambele părţi, leagă Piaţa Unirii de Piaţa Avram Iancu
• Bulevardul Regele Ferdinand - principala stradă comercială, reamenajată de la mijlocul secolului al XIX-lea şi până în zilele noastre
• Piaţa Unirii - clădiri vechi cu o arhitectură impresionantă, culminate de centrata Biserica Sf. Mihail
• Centrul istoric al oraşului - cu clădiri construite începând cu secolul al XV-lea
• Cartierul Mănăştur - are o populaţie de aproximativ 100 000 de locuitori
• Cartierul Grigorescu - cartier rezidenţial
• Cartierul Gheorgheni - cartier construit în anii 60 după un plan urbanistic ce a inclus numeroase spaţii verzi, parcuri şi zone de agrement
• Grădina Botanică - cea mai bogată grădină botanică din Europa centrală şi de est
• Parcul Central, cu o vechime de peste 100 de ani
• Cetăţuia - fortificaţie dispusă pe dealul cu acelaşi nume de unde se poate admira cea mai frumoasă panoramă a Clujului
• Cimitirul Hajongard

[modifică] Viaţă de noapte

• Diesel Club - cel mai luxos club din Cluj, găzduieşte cele mai extravagante petreceri şi cele mai dorite concerte.
• Obsession Club - clubul cu suprafaţa cea mai mare din Transilvania, cu o capacitate de 1 000 de persoane, sistem audio performant cu peste 30 de mii de waţi şi lumini de ultimă generaţie ^[18]
• Pizza More - Cea mai mare pizzeria din Cluj-Napoca, cu o terasa de vara de peste 400 locuri, situata in apropierea campusului universitar Babeş.

[modifică] În împrejurimi

• Castelul Bánffy - un ansamblu arhitectonic construit de familia Bánffy în comuna Bonţida, la 32 de km de Cluj-Napoca. A fost denumit adesea "Versailles-ul Transilvaniei"

[modifică] Evenimente

• 124 - Este fondat Municipium Aelium Hadrianum Napoca de către administraţia romană din Dacia
• 170 - Împăratul Marcus Aurelius ridică municipiul Napoca la rang de colonia
• 1143 - Colonizarea saşilor
• 1241 - Clujul este distrus în timpul invaziei tătaro-mongole, cetatea Clujului fiind refăcută în a doua jumătate a secolului al XIII-lea pe malul drept al Someşului Mic în zona de acum a Pieţei Muzeului
• 1405 - Sigismund de Luxemburg acordă Clujului dreptul de oraş liber
• 1443 - Se naşte Matei Corvin
• 1550 - Gaspar Heltai înfiinţează o tipografie la Cluj
• 1581 - Este înfiinţat Colegiul Iezuiţilor, precursor al universităţii de astăzi
• 1601 - Ostaş de seamă al lui Mihai Viteazul, Baba Novac este ars de viu împreună cu preotul Saski
• 1711 - Oraşul intră sub dominaţie austriacă
• 1774 - Începe construcţia palatului Bánffy
• 1776 - Colegiul Piariştilor îşi începe activitatea, cu patru facultăţi (filosofie, chirurgie, drept şi ştiinţe naturale).
• 1790 - Devine capitala Transilvaniei
• 1791 - Începe pavarea străzilor cu piatră
• 1820 - Începe dărâmarea oficială a turnurilor şi zidurilor oraşului, operaţiune încheiată in 1896
• 1827 - 247 de lămpi sunt instalate în străzile şi pieţele Clujului
• 1848 - Revoluţia de la 1848
• 1870 - Este inaugurată gara Cluj
• 1872 - Autorităţiile înfiinţează Universitatea Franz Josef din Cluj, cu predare în limbile maghiară, germană şi română. Decretul de înfiinţare a fost semnat de împăratul Franz Joseph în toate cele trei limbi, pe exemplarul român semnând „Francisc Iosifu”.
• 1892 - Prima centrala telefonică cu 62 de abonaţi
• 1894 - Procesul memorandiştilor
• 1898 - Primul aparat Röntgen
• 1918 - În urma primului Război Mondial, Clujul devine oraş al României Mari.
• 1919 - Este inaugurată Universitatea Românească din Cluj. Universitatea maghiară din Cluj se refugiază la Seghedin.
• 1928 - Primul avion de călători aterizează la Cluj
• 20 august 1940 - Dictatul de la Viena aduce oraşul din nou sub autoritatea ungară. Universitatea românească din Cluj se refugiază la Sibiu
• 1944 - La 11 octombrie are loc eliberarea Clujului în al doilea război mondial, forţele armate maghiare şi germane fiind respinse.
• 1945 - Administraţia românească îşi reintră în drepturi la Cluj.
• 1947 - Prin tratatul de la Paris, partea Transilvaniei ce fusese anexată în Regatul Maghiar, cu şapte ani înainte, era din nou recunoscută ca o parte a României.
• 30 decembrie 1947 - Începuturile României comuniste
• 1954 - Prima emisiune de la Radio Cluj
• 12 august 1956 - În faţa Bisericii Piariştilor este săvârşită liturghia duminicală greco-catolică, la care participă peste 5.000 de credincioşi, în ciuda faptului că BRU fusese interzisă de autorităţile comuniste. Numeroşi participanţi sunt arestaţi, iar preotul Vasile Chindriş este condamnat la 10 ani de închisoare.
• 1959 - Are loc fuziunea celor două universităţi, Universitatea „Bolyai” şi Universitatea „Babeş”
• 1959 - Porneşte primul troleibus clujean
• 1974 - Clujul primeşte numele Cluj-Napoca
• 1985 - Întreruperea emisiei postului Radio Cluj
• 1989 - Revoluţia anticomunistă. Începutul democraţiei
• 1992 - Este ales primar Gheorghe Funar, care va iniţia diverse măsuri considerate provocatoare, de comunitatea maghiară, cât şi de adversarii săi politici.
• 1993 - Fenomenul „Caritas”
• 1994 - Gheorghe Funar autorizează primele lucrări de cercetare arheologică în piaţa din faţa statuii regelui Matia Corvinul
• 2002 - Recensământul general indică o populaţie totală de 318 027 locuitori, lucru care plasează Cluj-Napoca pe locul 3 între cele mai mari oraşe ale României.
• 2004 - Este ales primar Emil Boc (Alianţa D.A. PNL-PD
• 2008 - Este reales primar Emil Boc din partea PD-L

[modifică] Personalităţi marcante

• Nicolae Balotă (n. 1925), scriitor, eseist
• George Bariţ (1812-1893), istoric, politician şi publicist român, întemeietorul presei româneşti din Transilvania
• Zaharia Bârsan (1878-1948), actor, regizor, primul director al Teatrului Naţional
• Lucian Blaga (1895-1961), filosof şi scriitor
• Bocskay István (1557-1606), principe al Transilvaniei
• Bolyai Farkas (1775-1856), matematician
• Bolyai János (1802-1860), matematician, fondatorul geometriei non-euclediene (în paralel cu Lobacevski)
• Alexandru Borza (1887-1971), biolog, fondator al Grădinii Botanice din Cluj
• Ioan Căianu, (1629-1687), călugăr franciscan transilvănean, primul autor de muzică cultă din Transilvania
• Corneliu Coposu (1914-1995), preşedinte PNŢCD
• Doina Cornea (n. 1929), traducătoare, disidentă anticomunistă din România, politician PNŢCD
• Matei Corvin (1443-1490), rege al Ungariei
• Dávid Ferenc (1510?-1579), teolog, fondatorul Bisericii Unitariene
• Horia Demian (1942-1989), baschetbalist
• Gheorghe Dima (1847-1925), compozitor şi dirijor
• Ionel Haiduc (n. 1937), chimist, academician, din 5 aprilie 2006 preşedinte al Academiei Române
• Iuliu Haţieganu (1885-1959), om de ştiinţă, doctor, politician (P.N.Ţ.)
• Gáspár Heltai (1510-1574), pastor luteran, tipograf şi scriitor
• Iuliu Hossu (1885-1960), episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, cardinal
• Emil Isac (1886-1954), poet
• Alexandru I. Lapedatu (1876-1950), istoric
• Ioan Lupaş (1880-1967), istoric
• Iuliu Maniu (1873-1953), prim-ministru al României, ppresedinte al PNŢ
• Andrei Marga (n. 1946), filosof, rector al Universităţii „Babeş-Bolyai”, ex-ministru al Învăţământului
• Dimitrie Michail (1886-1956), medic, profesor şi decan al Facultăţii de Medicină din Cluj
• Dimitrie Negru (1883-1955), medic, profesor la Facultatea de Medicină din Cluj, a înfiinţat Institutul de radiologie din Cluj
• Ioan Piuariu Molnar (1749-1815), medic, filolog şi traducător
• Gheorghe Mureşan (n. 1971), baschetbalist
• Emil Petrovici (1899-1968), lingvist, academician
• Florin Piersic (n. 1936), actor
• Carol Popp de Szathmáry, pictor
• David Prodan (1902-1992), istoric
• Sextil Puşcariu (1877-1948), lingvist şi istoric literar, primul rector al Universităţii din Cluj
• Emil Racoviţă (1868-1947), biolog, speolog şi explorator
• Ion Raţiu (1917-2000), politician PNŢCD
• Reményik Sándor (1890-1941), poet
• Dumitru D. Roşca (1895-1980), filosof, academician
• Szamosközy István (1570-1612), istoric
• Sigismund Toduţă (1908-1991), compozitor
• Cornel Ţăranu (n. 1934), compozitor, academician
• Alexandru Vaida-Voievod (1872-1950), medic, politician PNŢ şi publicist român
• Ion Vartic (n. 1944), critic literar şi eseist, director al Teatrului Naţional
• Ion Vlad (n. 1929), critic şi istoric literar, fost rector al Universităţii „Babeş-Bolyai”
• Abraham Wald (1902-1950), matematician

[modifică] Vezi şi

Pentru detalii, vezi Subiecte Cluj-Napoca.

[modifică] Galerie de imagini

Biblioteca Universitară	Grădina Botanică	Parcul Central	Biserica Sf. Mihail, cu Statuia lui Matei Corvin	Bulevardul Regele Ferdinand
Turnul neogotic al Bisericii Sfântul Mihail	Bastionul Croitorilor	Universitatea Babeş-Bolyai	Biserica Calvaria	Intrarea în Biserică Franciscană

[modifică] Note

[modifică] Bibliografie

• Ştefan Pascu, Iosif Pataki, Vasile Popa, Clujul, 1957
• Ştefan Pascu, Viorica Marica, Clujul medieval, Bucureşti, Editura Meridiane, 1969
• Aurel Anton, Cluj. Ghid turistic al judeţului, Bucureşti, Editura pentru Turism, 1973
• Dorin Alicu, Cluj-Napoca, de la începuturi până azi, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 1995
• Cluj-Napoca, inima Transilvaniei (album), Cluj-Napoca, Editura Studia, 1997
• Gheorghe Bodea, Clujul vechi şi nou, Cluj-Napoca, 2002
• Cluj-Napoca. Ghid, Editura Sedona, 2002
• Cluj-Napoca = Claudiopolis, Bucureşti, Noi Media Print, 2004
• Lukacs Jozsef, Povestea „oraşului-comoară”, Cluj-Napoca, Editura „Biblioteca Apostrof”, 2005
• Gabriela Popa, Liviu Stoica, Cluj-Napoca. Illustrated guide / Cluj-Napoca. Ghid ilustrat, Cluj-Napoca, 2007
• Gabriela Popa, Liviu Stoica, Cluj-Napoca. City guide, Cluj-Napoca, 2007

[modifică] Legături externe

[modifică] Site-uri oficiale

• Primăria municipiului Cluj-Napoca
• Website oficial al oraşului
• Recensământul 2002

[modifică] Despre Cluj-Napoca

• Cluj-Napoca, Oraşul comoară al Transilvaniei
• Clujnet
• Director de informaţii
• Director de adrese cu hartă interactivă
• Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A. - oraşul Cluj

[modifică] Cultura clujeană

• Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România
• Teatrul Naţional „Lucian Blaga”
• Muzeul Naţional de Artă
• Filarmonica de Stat „Transilvania”
• Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”

[modifică] Învăţământul clujean

• Universitatea „Babeş-Bolyai”
• Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

[modifică] Presa clujeană

• Cotidianul Monitorul de Cluj
• Săptămânalul Clujeanul
• Cotidianul Ziarul Clujeanului
• Ziarul Clujeanului
• Adevărul de Cluj (Făclia)
• Ziua de Cluj
• Foaia Transilvană
• Napoca Cable Network Cluj (NCN Cluj) - post local de televiziune
• Cluj4all - Stiri din Cluj

[modifică] Turismul clujean

• Strategia de dezvoltare a turismului în municipiul Cluj-Napoca

[modifică] Imagini

• Galerie foto Cluj-Napoca
• hu Galerie foto Clujul vechi
• Institutul de istorie "George Bariţiu"
• Înregistrări din 9 Septembrie 1989
• Clujul de ieri -1908- si de azi -2007- in imagini
• Cluj4all - Poze din Cluj-Napoca

[modifică] Hărţi

• Hartă interactivă a municipiului Cluj Napoca
• Harta Cluj-Napoca Obiective turistice de interes
• Hartă accesibilizată (pentru persoane cu dizabilităţi) a străzilor din Cluj Napoca
• miniMAP - Harta Cluj-Napoca: localizare obiective, străzi, adrese exacte
• Cluj4all - Harta digitala Cluj-Napoca

[modifică] Cluburi sportive

• Voinţa MountainBike Team
• Clubul de înot Orca
• U Cluj
• CFR Cluj

[modifică] Altele

• Regia Autonomă Transport Urban Călători Cluj-Napoca
• Informaţii despre Cluj, pe site-ul BJC

Subiecte legate de Cluj-Napoca		v • d • m
Istoria:	Cronologia  · Cetatea Cluj  · Breslele Clujului  · Revoluţia de la 1848  · Clujul interbelic  · Al doilea război mondial  · Comunismul  · Revoluţia anticomunistă  · Clujul contemporan
Geografia:	Judeţul Cluj  · Regiunea de dezvoltare Nord-Vest  · Zona metropolitană Cluj-Napoca  · Comune  · Localităţi  · Munţi  · Rezervaţii naturale  · Râuri  · Lacuri  · Flora & Fauna  · Grădina Botanică
Administraţia şi politica:	Primăria  · Prefectura  · Consiliul Judeţean · Curtea de Apel  ·Stema  · Relaţii externe  · Politica  · Cartierele din Cluj-Napoca · Principalele artere
Economia:	Agricultura  · Companii  · Turism  · Transporturile  · Banca Transilvania  · Tetarom I  · Tetarom II  · Tetarom III  · Tetarom IV
Societatea:	Demografia Clujului  · Religie  · Eparhia de Cluj-Gherla  · Minorităţi  · Media  · Educaţie
Cultura:	Româna ardeleană  · Arta  · Învăţământul  · Muzee  · Sport  · Universitatea Babeş-Bolyai  · Universitatea Tehnică  · Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu  · Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară  · Universitatea de Artă şi Design  · Academia de Muzică "Gheorghe Dima"  · Universitatea Sapientia
Altele:	Personalităţi clujene  · Obiective turistice  · TVR Cluj  · Muzeul Ardelean · Subiecte judeţul Cluj
Cluj-Napoca la Commons  · WikiTravel  · English  · Deutsch  · Français  · Italiano · Español  · Magyar