1989
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Secole: Secolul XIX - Secolul XX - Secolul XXI
Decenii: Anii 1930 Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 - Anii 1980 - Anii 1990 Anii 2000 Anii 2010 Anii 2020 Anii 2030
Ani: 1984 | 1985 | 1986 | 1987 | 1988 | 1989 | 1990 | 1991 | 1992 | 1993 | 1994
1989 (MCMLXXXIX) a fost un an nebisect al calendarului gregorian.
[modifică] Evenimente
- 7 ianuarie: Akihito devine împărat al Japoniei după decesul împăratului Hirohito. Aceasta a marcat sfârşitul Erei Shōwa (1926 - 1989) şi începutul Erei Heisei (1989 - prezent).
- 15 februarie: URSS anunţă oficial că ultimii militari sovietici au părăsit Afganistanul. Aproape zece ani de la intervenţia URSS, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul.
- martie: 6 comunişti care deţinuseră funcţii importante în Partidul Comunist Român: Gheorge Apostol, Alexandru Bârlădeanu, Constantin Pârvulescu, Corneliu Mănescu, Silviu Brucan şi Grigore Răceanu i-au adresat lui Nicolae Ceauşescu o scrisoare deschisă, citită la postul de radio "Europa liberă", cunoscută drept Scrisoarea celor şase.
- 6 martie: Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe sovietic anunţă abolirea doctrinei Brejnev, afirmând că viitorul fiecărei ţări est-europene se află în propriile ei mâini.
- 18 martie: În Egipt este descoperită îm Marea Piramidă de la Giza o mumie cu vechime de 4.400 de ani.
- 7 aprilie: Submarinul sovietic K-278 Komsomolets se scufundă în Marea Barents - 41 de morţi.
- 20 mai: Masacrul din Piaţa Tiananmen: Autorităţile chineze declară legea marţială în faţa demonstraţiilor pro-democraţie.
- 4 iunie: În Polonia au loc alegeri câştigate de celebrul sindicat "Solidaritatea", condus de Lech Walesa, singura mişcare muncitorească independentă întâlnită vreodată într-un stat comunist din estul continentului european; la 19 august 1989, s-a format primul guvern necomunist.
- 4 iunie: Au avut loc tragicele evenimente din Piaţa Tienanmen; armata a invadat piaţa şi a reprimat sângeros mişcarea de la Beijing (Pekin). Tinerii adunaţi în Piaţa Tienanmen (Poarta Păcii Cereşti) manifestaseră, începând cu 22 aprilie 1989, pentru reforme democratice şi pentru iniţierea unui dialog cu guvernul comunist.
- 14 iulie: Franţa celebrează a 200-a aniversare a Revoluţiei franceze.
- 19 august: Preşedintele polonez Wojciech Jaruzelski nominalizează în funcţia de prim-ministru pe Tadeusz Mazowiecki, activist al sindicatului Solidaritatea, primul premier ne-comunist în 42 de ani.
- 25 august: Voyager II traversează planeta Neptun şi satelitul său Triton.
- 9 octombrie: În Leipzig, Germania de Est, protestatarii cer reforme democratice şi legalizarea grupurilor de opoziţie.
- 22 octombrie: Alain Prost îşi câştigă al treilea titlu mondial în Formula 1.
- 9 noiembrie: Zidul Berlinului este demolat de protestatarii din Estul şi Vestul Berlinului, făcându-se astfel primul pas spre reunificarea Berlinului şi a statului german.
- 10 noiembrie: După 45 de ani de comunism în Bulgaria, liderul Partidului Comunist Bulgar, Tudor Zhivkov este înlocuit de ministrul de externe Petar Mladenov, care schimbă numele partidului în Partidul Socialist Bulgar.
- 17 noiembrie: Au avut loc manifestaţiile anticomuniste ale studenţilor din Praga, care au marcat începutul "Revoluţiei de catifea".
- 24 noiembrie: În ciuda evenimentelor din ţările vecine, Nicolae Ceauşescu este reales, cu unanimitate de voturi, în funcţia de secretar general al PCR.
- 24 noiembrie: Revoluţia de Catifea: Secretarul general al Partidului Comunist Cehoslovac, Miloš Jakeš, demisionează.
- 27 noiembrie: Revoluţia de Catifea: Are loc o grevă generală de două ore, în toate sectoarele economiei, pe tot cuprinsul Cehoslovaciei.
- 28 noiembrie: Revoluţia de Catifea: În Cehoslovacia încep negocierile între Forumul Civic şi administraţie.
- 29 noiembrie: Revoluţia de Catifea: În Cehoslovacia are loc abolirea articolului din Constituţie prin care partidului comunist deţinea monopol.
- decembrie: ANSI standardizează Limbajul C.
- 14 decembrie: În Chile se ţin primele alegeri libere după 16 ani. Patricio Aylwin a fost ales preşedinte.
- 15 decembrie: La Timişoara s-au adunat în faţa casei parohiale a lui László Tőkés mai mulţi enoriaşi care doreau să împiedice evacuarea pastorului. Fiind o zonă extrem de circulată, aproape de centrul oraşului, mulţi locuitori ai oraşului se opreau pentru a afla ce se întâmplă; ei au îngroşat, astfel, iniţial involuntar, numărul celor adunaţi.
- 16 decembrie: Timişoara: Numărul celor adunaţi crescuse la circa 400 de persoane, majoritatea nemaifiind enoriaşi reformaţi, ci cetăţeni ai Timişoarei, de diferite etnii şi confesiuni. După-amiaza se strigă pentru prima dată "Jos Ceauşescu!”, demonstranţii s-au deplasat în diverse puncte ale Timişoarei pentru a chema oamenii la revoltă. Au fost trimise trupe de Armată, Miliţie, Securitate pentru a dispersa mulţimea; demonstranţii au fost bătuţi şi arestaţi în aceeaşi noapte şi în dimineaţa următoare. Au fost arestaţi 930 de persoane, dintre care 130 minori.
- 17 decembrie:
- Timişoara: Mulţimea s-a adunat din nou în centrul oraşului. Informat că revolta nu a putut fi înfrântă, Nicolae Ceauşescu a dat ordin să se deschidă foc împotriva manifestanţilor iar ordinul a fost dus la îndeplinire, căzând primii martiri ai Revoluţiei din Timişoara.
- Dizolvarea oficială a poliţiei secrete est–germane (STASI).
- 18 decembrie: În faţa Catedralei Mitropolitane din Timişoara s-au adunat mai mulţi tineri şi copii care au început să cânte colinde şi să strige lozinci anticomuniste. În noaptea de 18/19, cu complicitatea conducerii Spitalului Judeţean, autorităţile au sustras o parte din cadavrele eroilor din morga spitalului, transportându-le la Bucureşti, unde au fost arse la Crematoriu. Alte cadavre au fost îngropate pe ascuns într-o groapă comună.
- 19 decembrie: Muncitorii de la Întreprinderea ELBA Timişoara au intrat în grevă.
- 20 decembrie:
- A izbucnit greva generală în toate fabricile timişorene. Timişoara este declarat primul oraş liber de comunism din România.
- Într-o intervenţie televizată şi radiodifuzată, Nicolae Ceauşescu se adresează populaţiei declarând că evenimentele de la Timişoara sunt opera unor „huligani”, “grupuri fasciste şi antinaţionale”.
- 21 decembrie: Bucureşti: Miting organizat de Ceauşescu în actuala "Piaţă a Revoluţiei". Pe lângă lozincile cunoscute, în mulţime se fac auzite fluierături şi huiduieli. Începutul Revoluţiei la Bucureşti.
- 22 decembrie: Ion Iliescu preia puterea ca preşedinte al României.
- 25 decembrie:
- Televiziunea Română transmite în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun de la Patriarhia Română.
- Soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt judecaţi într-un proces sumar de un tribunal militar ad-hoc, condamnaţi la moarte şi executaţi.
- 28 decembrie: Pentru prima dată, după o lungă pauză, se întruneşte Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor. Este ales un comitet provizoriu de conducere a Uniunii Scriitorilor, preşedinte fiind Mircea Dinescu.
- 29 decembrie:
- Are loc prima şedinţă a guvernului provizoriu, condus de Petre Roman, primul guvern al României de după căderea comunismului.
- Václav Havel este ales preşedinte al Cehoslovaciei.
[modifică] Arte, Ştiinţă, Literatură şi Filozofie
- Premiul Oscar pentru cel mai bun film este acordat peliculei Şoferul Doamnei Daisy.
[modifică] Naşteri
- 3 ianuarie: Alex D. Linz, actor-copil american
[modifică] Decese
- 7 ianuarie: Hirohito, împărat al Japoniei (n. 1901)
- 23 ianuarie: Salvador Dalí, pictor spaniol (n. 1904)
- 27 februarie: Konrad Lorenz, zoolog austriac, laureat al Premiului Nobel (n. 1903)
- 14 martie: Zita de Bourbon-Parma, soţia împăratului Carol I al Austriei (n. 1892)
- 30 martie: Nicolae Steinhardt, scriitor, publicist şi teolog român (n. 1912)
- 1 aprilie: Nikolaus Berwanger, scriitor de limba germană din România (n. 1935)
- 11 iulie: Laurence Olivier, actor şi regizor englez (n. 1907)
- 12 august: William Bradford Shockley, fizician american de origine britanică, laureat al Premiului Nobel (n. 1910)
- 17 septembrie: Ion Desideriu Sârbu, romancier şi eseist român (n. 1919)
- 14 noiembrie: Jimmy Murphy, fotbalist galez (n. 1910)
- 15 octombrie: Paul Georgescu, critic literar român (n. 1923)
- 28 noiembrie: Arsenie Boca, ieromonah, teolog şi artist român (n. 1910)
- 29 noiembrie: Ion Popescu-Gopo, artist plastic român (n. 1923)
- 4 decembrie: Părintele Arsenie Boca
- 14 decembrie: Andrei Saharov, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (refuzat) (n. 1921)
- 18 decembrie: Franz Liebhard, poet român (n. 1899)
- 22 decembrie: Samuel Beckett, scriitor irlandez, laureat al Premiului Nobel (n. 1906)
- 25 decembrie: Elena Ceauşescu, soţia lui Nicolae Ceauşescu (n. 1919)
- Nicolae Ceauşescu, dictator român (n. 1918)
- 28 decembrie: Hermann Oberth, fizician şi inventator german născut la Sibiu (n. 1894)
[modifică] Premii Nobel
- Fizică: Norman F. Ramsey, Hans G. Dehmelt, Wolfgang Paul
- Chimie: Sidney Altman, Thomas R. Cech
- Medicină:- J. Michael Bishop, Harold E. Varmus
- Literatură: Camilo José Cela
- Pace: Tenzin Gyatso