Brazilia
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
República Federativa do Brasil Republica Federativă a Braziliei |
|
Deviză: Ordine şi Progrese | |
Imn naţional: Hino Nacional Brasileiro | |
Capitală | Brasilia 15°45' S, 47°57' V |
Oraş principal | São Paulo |
Limba oficială | Limba portugheză |
Sistem politic | Republică federală |
- Preşedinte | Luiz Inácio Lula da Silva |
- Vicepreşedinte | José Alencar Gomes da Silva |
Independenţă | faţă de Portugalia declarată în 7 septembrie 1822 recunoscută în 29 august 1825 |
Suprafaţă | |
- Total | 8.514.876,599 km² km² (Locul 5) |
- Apa (%) | 0,65% |
Populaţie | |
- {{{an}}} | 177 milioane loc. ({{{Populaţie-loc}}}) |
- Densitate | 21,6/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}}) |
PIB | {{{PIB_PPC_an}}} |
- Total | $$1580 miliarde (Locul 10º) |
- Per capita | $$8,600 |
Monedă | Real (R$) |
Fus orar | multiplu de la UTC -2 la UTC -5 |
Zi naţională | {{{Zi-naţională}}} |
Domeniu Internet | .br |
Prefix telefonic | ++ 55 |
Brazilia (portugheză Brasil), oficial Republica Federativă a Braziliei (República Federativa do Brasil) este statul cu suprafaţa cea mai întinsă din America de Sud cu capitala la Brasilia. Se învecinează cu Oceanul Atlantic, Guyana, Guiana Franceză, Surinam, Columbia, Bolivia, Peru, Paraguay, Argentina, Uruguay si Venezuela.
În secolul al XVIII-lea, sclavi care lucrau pe plantaţiile de trestie de zahăr din statul Pernambouc s-au răsculat şi au fugit în munţi. Ei au fondat un teritoriu autonom (quilombo), denumit Palmares. Această rebeliune, care a durat aproape un secol, a fost cea mai mare răscoală a sclavilor din istorie. Sclavia a fost abolită pe 13 mai 1888.
Brazilia şi-a câştigat independenţa abia pe 7 septembrie 1822. După statutul de colonie, Brazilia devine imperiu, sub Pedro I (care a stabilit capitala la Petrópolis) şi Dom Pedro II d'Alcantara (care a fost împărat între 1831 à 1889). Pentru că a hotărât abolirea sclaviei în 1888, împotriva sa s-au ridicat marii proprietari, care l-au obligat să abdice în 1889 (şi să plece în exil la Paris). O dată cu abdicarea sa, Brazilia s-a proclamat republică, iar in 1891 a devenit republică federală
Pe 4 octombrie 1930, Getúlio Vargas a dat o lovitură de stat şi a devenit preşedinte, rămânând la putere până în 1945.
După cel de-al doilea război mondial, Brazilia, condusă în perioada 1956-1961 de preşedintele democrat Kubitschek, a intrat într-o etapă de dezvoltare economică rapidă. Lovitura de stat din 1964 a pus capăt acestei perioade favorabile.
]] 2006. Este primul preşedinte socialist al Braziliei.
Cu toate acestea, o şesime din populaţie este analfabetă iar sărăcia domină în marile oraşe, ca São Paulo, Rio de Janeiro, Salvador şi Recife. Eforturile de îmbunătăţire a situaţiei economice sunt îngreunate de nivelul ridicat al datoriei externe care a depăşit incredibila suma de 150 de miliarde de dolari, precum şi de recesiunea economică cu care se confruntă multe alte ţări la început de secol XXI.
Cuprins |
[modifică] Politică
[modifică] Oraşele
Cele doua mari aglomeraţii urbane ale Brazilei sunt: São Paulo şi Rio de Janeiro. Brasilia, capitala statului de patru decenii, este amplasată pe un platou înalt (la 1000m) într-o regiune puţin populată dar situată într-o poziţie mai centrală a ţării.
[modifică] Economie
[modifică] Cultură
[modifică] Împărţire administrativă
Federaţia este alcătuită din 26 de state şi districtul federal (Distrito Federal - DF).
- Acre (AC)
- Alagoas (AL)
- Amapá (AP)
- Amazonas (AM)
- Bahia (BA)
- Ceará (CE)
- Brasília (DF)
- Espírito Santo (ES)
- Goiás (GO)
- Maranhão (MA)
- Mato Grosso (MT)
- Mato Grosso do Sul (MS)
- Minas Gerais (MG)
- Pará (PA)
- Paraíba (PB)
- Paraná (PR)
- Pernambuco (PE)
- Piauí (PI)
- Rio de Janeiro (RJ)
- Rio Grande do Norte (RN)
- Rio Grande do Sul (RS)
- Rondônia (RO)
- Roraima (RR)
- Santa Catarina (SC)
- São Paulo (SP)
- Sergipe (SE)
- Tocantins (TO)
[modifică] Legături externe
- Guvern şi administraţie
- pt en es Portalul oficial al guvernului
- pt en es Portalul oficial a Camerei Deputaţilor
- pt en es Portalul oficial al Preşedintelui
- pt Portalul oficial al Senatului
|
||
---|---|---|
Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Educaţie • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Împărţire federală • Oraşe • Politică • Sănătate • Sport • Stemă • Turism | ||
Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal |
|
||
---|---|---|
State suverane | Argentina • Bolivia • Brazilia • Chile • Columbia • Ecuador • Guiana • Panama • Paraguay • Peru • Surinam • Uruguay • Venezuela | |
Teritorii dependente | Guiana Franceză • Insulele Falkland • Georgia de Sud şi Insulele Sandwich de Sud |
|
||
---|---|---|
Catalană | Andorra | |
Franceză | Coasta de Fildeş • Franţa • Haiti • Monaco • Senegal | |
Italiană | Italia • San Marino • Vatican | |
Portugheză | Angola • Brazilia • Capul Verde • Guineea-Bissau • Mozambic • Portugalia • São Tomé şi Príncipe • Timorul de Est | |
Română | Republica Moldova • România | |
Spaniolă | Argentina • Bolivia • Chile • Columbia • Costa Rica • Cuba • Republica Dominicană • Ecuador • Filipine • Guatemala • Honduras • Mexic • Nicaragua • Panama • Paraguay • Peru • Spania • Uruguay • Venezuela |