1945

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Secole: Secolul XX - Secolul XXI - Secolul XXII

Decade: Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 Anii 1930 - Anii 1940 - Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990

Ani: 1940 1941 1942 1943 1944 - 1945 - 1946 1947 1948 1949 1950

---

1945 (MCMXLV) a fost un an comun al calendarului gregorian.

[modifică] Evenimente

[modifică] Ianuarie

• 5 ianuarie: Uniunea Sovietică recunoaşte noul guvern pro-sovietic al Poloniei.
• 12 ianuarie: Uniunea Sovietică începe ofensiva Vistula-Oder.
• 13 ianuarie: O patrulă sovietică îl arestează pe Raoul Wallenberg în Ungaria.
• 15 ianuarie: Eliberarea lagărului de concentrare Plaszow (Cracovia) de către sovietici.
• 17 ianuarie
  • Trupele sovietice ocupă Varşovia.
  • Naziştii încep să evacueze lagărul de concentrare de la Auschwitz.
• 20 ianuarie: Franklin D. Roosevelt începe cel de-al patrulea mandat, situaţie fără precedent în SUA.
• 27 ianuarie: Armata Roşie eliberează lagărele de concentrare Auschwitz şi Birkenau din Polonia.

[modifică] Februarie

• 4 februarie: Preşedintele Franklin D. Roosevelt, primul ministru britanic Winston Churchill şi liderul sovietic Stalin încep Conferinţa de la Yalta (se sfârşeşte pe 11 februarie).
• 13 februarie
  • Eliberarea oraşului Budapesta de sub ocupaţia fascistă de către trupele sovietice.
  • Aviaţia britanică bombardează Dresda, Germania.
• 14 februarie: Chile, Ecuador, Paraguay şi Peru se alătură Naţiunilor Unite.
• 28 februarie: Guvernarea Rădescu. A avut loc, la Bucureşti, o violentă demonstraţie, în cursul căreia grupuri de agitatori bolşevici au deschis focul asupra armatei şi a demonstranţilor. Acest eveniment a permis ca A.I.Vâşinski, ministrul adjunct de Externe al URSS şi preşedinte al Comisei Aliate de Control pentru România, să impună, prin forţă, guvernul Groza.

[modifică] Martie

• 6 martie: Instaurarea guvernului dr. Petru Groza; sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui Petru Groza ca prim ministru; acesta formează un nou guvern, în care ministerele cheie erau deţinute de comunişti.
• 8 martie
  • La două zile după instalarea guvernului Petru Groza, Churchill s-a adresat preşedintelui american Roosevelt, printr-o telegramă "personală şi strict secretă", în care îşi manifesta îngrijorarea faţă de instalarea, prin forţă, a unui guvern comunist şi prevedea epurarea fără discriminare a românilor anticomunişti. În telegrama de răspuns, preşedintele american, recunoscând amestecul conducerii de la Kremlin în numirea unui guvern comunist, menţiona: eu cred că România nu este un loc bun pentru a ne măsura cu ruşii.
  • Guvernul român a adresat guvernului sovietic o telegramă în care solicita reintegrarea nordului Transilvaniei la România, teritoriul fiind sub ocupaţie hortistă, ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940. În telegrama de răspuns, din 9 martie 1945, I.V.Stalin consimte la reinstalarea administraţiei româneşti în N-E Transilvaniei. La 13 martie 1945, la Cluj, a avut loc proclamarea oficială a reinstalării administraţiei româneşti în această parte a ţării.
  • Josip Broz Tito formează un nou guvern în Iugoslavia.
• 10 martie: Bombardierele americane B-29 atacă Japonia. La Tokyo sunt ucişi 100.000 de cetăţeni.
• 13 martie: A avut loc, la Cluj, şedinţa solemnă a guvernului României cu prilejul instituirii administraţiei româneşti asupra întregii Transilvanii.
• 17 martie: WWII: Oraşul japonez Kobe este atacat cu bombe. Peste 8.000 de morţi.
• 18 martie: 1.250 de bombe americane cad asupra Berlinului.

• 19 martie: Adolf Hitler ordonă ca industria, instalaţiile militare, magazinele, facilităţile de transport şi de comunicaţii din Germania să fie distruse.
• 21 martie: A luat fiinţă Universitatea Muncitorească a PCR, devenită ulterior Academia de învăţământ social-politic "Ştefan Gheorghiu" de pe lângă CC al PCR.
• 23 martie: Legiferarea reformei agrare. Au fost expropriate proprietăţile mai mari de 50 ha, fiind împroprietărite peste 900.000 de familii de ţărani din care 400.000 fără pământ.
• 26 martie: S-a încheiat bătălia de la Iwo Jima; pierderile japonezilor au fost de 22.000 de soldaţi, iar cele ale armatei SUA au fost de 4.500.
• 29 martie: Ministrul de Justiţie, Lucreţiu Pătrăşcanu, a semnat decretul-lege pentru purificarea administraţiei publice, promulgat de rege în aceeaşi zi.
• 30 martie
  • A fost promulgată Legea nr.271, pentru purificarea administraţiei publice, învăţămîntului, presei, instituţiilor de presă. Această lege a fost folosită pentru a elimina din viaţa publică numeroşi intelectuali de valoare.
  • Forţele sovietice invadează Austria şi preiau controlul asupra Vienei.

[modifică] Aprilie

• 1 aprilie: Bătălia navală de la Okinawa; trupele americane cuceresc insula de la japonezi, după lupte violente, începând, astfel, ofensiva finală împotriva Japoniei.
• 4 aprilie: Teritoriul Ungariei a fost complet eliberat de sub ocupaţia fascistă, de către trupele sovietice şi române.
• 11 aprilie: Trupele americane eliberează lagărul de concentrare Buchenwald.
• 15 aprilie: Trupele britanice au eliberat deţinuţii din lagărul de concentrare Bergen-Belsen.
• 24 aprilie: Bătălia de la Halbe.
• 28 aprilie: Benito Mussolini şi amanta sa, Clara Petacci, sunt capturaţi şi executaţi de membrii mişcării de rezistenţă italiene în timp ce încercau să părăsească Italia.
• 30 aprilie: Adolf Hitler şi soţia sa, Eva Braun se sinucid în timp ce Armata Roşie se apropie de buncărul unde se ascundeau. Karl Dönitz îl succede pe Hitler ca preşedinte al Germaniei iar Joseph Goebbels ca prim-ministru al Germaniei.

[modifică] Mai

• 1 mai: Joseph Goebbels şi soţia sa se sinucid după ce îşi omoară cei 6 copii ai lor. Karl Dönitz îl numeşte pe contele Lutz Schwerin von Krosigk drept noul cancelar al Germaniei.
• 2 mai: Oficialii Uniunii Sovietice au anunţat căderea Berlinului. Soldaţii sovietici înalţă steagul roşu deasupra clădirii Reichstag.
• 5 mai: Trupele americane eliberează prizonierii de la lagărul de concentrare Mauthausen - inclusiv pe Simon Wiesenthal.
• 5 mai: Trupele canadiene eliberează oraşul Amsterdam.
• 5 mai: Insurecţia din Praga.
• 6 mai: Ofensiva Praga.
• 7 mai: Şefii militari germani capitulează fără condiţii la Reims, Franţa, în faţa generalului american Dwight Eisenhower.
• 8 mai: Capitularea Germaniei semnată la 9 mai în faţa reprezentanţilor URSS, Marii Britanii, SUA şi Franţa.
• 8 mai: Semnarea unui acord între România şi Uniunea Sovietică prin care se înfiinţează SovRomurile.
• 9 mai: Ziua Europei.
• 12 mai: Armata română încheie participarea pe Frontul de Vest.
• 14 mai: La Bucureşti, "Tribunalul Poporului" începe judecarea primului lot de criminali de război.
• 23 mai: Preşedintele Germaniei, Karl Dönitz şi cancelarul Lutz Schwerin von Krosigk sunt arestaţi de trupele britanice la Flensburg.
• 23 mai: Heinrich Himmler, capul Gestapo-ului se sinucide în timp ce era în custodie britanică
• 30 mai: Începe procesul ziariştilor criminali de război şi vinovaţi de dezastrul ţării. Printre acuzaţi: Pamfil Şeicaru, Radu Gyr, Nichifor Crainic. Sentinţa va fi pronunţată la 4 iunie 1945.
• 30 mai: Guvernul iranian cere ca trupele sovietice şi cele britanice să părăsească ţara.

[modifică] Iunie

• 2 iunie: Poetul Radu Gyr rosteşte memorabilul "ultim cuvant" în faţa Tribunalului Poporului. În el arată, printre altele, şi inconsistenţa acuzaţiilor de antisemitism aduse Mişcării Legionare, el însuşi fiind fondatorul teatrului Evreiesc de Stat.
• 6 iunie: Regele Haakon al VII-lea al Norvegiei se întoarce în Norvegia.
• 18 iunie: Procesul celor şaisprezece.
• 24 iunie: Parada victoriei din Piaţa Roşie de la Moscova.
• 26 iunie: A fost semnată, la San Francisco, Carta Naţiunilor Unite.

[modifică] Iulie

• 9 iulie: A fost citit, la Londra, în cadrul unei conferinţe de presă, textul declaraţiei ce punea bazele mişcării Pugwash (mişcare a oamenilor de ştiinţă pentru pace, dezarmare şi securitate); iniţiatorii mişcării au fost savanţii Bertrand Russel şi Albert Einstein, declaraţia fiind ultimul act pe care Einstein l-a semnat înainte de a muri.
• 13 iulie: A fost transportată prima bombă atomică în deşertul din New Mexico, fiind pregătită pentru primul test al unei bombe atomice.
• 16 iulie: În deşertul Alamogordo, SUA, a avut loc primul test al unei bombe atomice "Trinity Test", în care s-au folosit şase kilograme de plutoniu şi care a declanşat o explozie echivalentă cu puterea a 19 kilotone de TNT; ca urmare a exploziei, suportul de lansare a fost pulverizat, iar nisipul, pe o rază de 700 metri, calcinat.
• 17 iulie: A avut loc Conferinţa de la Potsdam a şefilor de stat şi guvern ai URSS, Marii Britanii şi SUA, consacrată reglementării situaţiei postbelice în Europa.
• 21 iulie: Preşedintele american Harry Truman a aprobat ordonanţa prin care se aproba folosirea bombelor atomice.
• 26 iulie: Ultimatumul anglo–chino–american care solicita capitularea Japoniei.

[modifică] August

• 6 august: Aviaţia americană lansează prima bomba atomică asupra localităţii japoneze Hiroshima.
• 6 august: Guvernul sovietic restabileşte relaţiile diplomatice cu România. Guvernele SUA şi Angliei au condiţionat reluarea relaţiilor diplomatice de includerea în guvernul Petru Groza a unor reprezentanţi ai PNL şi PNŢ. Vor stabili relaţii diplomatice cu România la 5 februarie 1946.
• 8 august: URSS declară război Japoniei.
• 9 august: Aviaţia americană lansează cea de-a doua bomba atomică din istoria umanităţii asupra localităţii japoneze Nagasaki.
• 9 august: Uniunea Sovietică începe ofensiva împotriva Japoniei în regiunea Manciuriei controlată de japonezi.
• 13 august: Bătălia Berlinului.
• 15 august: Împăratul Hirohito anunţă la radio capitularea Japoniei.
• 17 august: Proclamarea independenţei de stat a Indoneziei. Sărbătoare naţională.
• 20 august: Încurajat de faptul că preşedintele american Harry S. Truman a refuzat recunoaşterea guvernului, regele Mihai a somat guvernul dr. Petru Groza să demisioneze. În urma refuzului, a hotărât să nu mai semneze decretele de legi ("greva regala" care va dura până la 6 ianuarie 1946).
• 23 august: Prima aniversare a loviturii de stat din august 1944 - care va deveni sărbătoare naţională timp de peste 40 de ani. Regele, aflat la Sinaia în "grevă" nu participă.

[modifică] Septembrie

• 2 septembrie: Semnarea actului privind capitularea necondiţionată a Japoniei. Sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945) .
• 2 septembrie: Ho Chi Minh promulgă Declaraţia Vietnameză de Independenţă şi uneşte nordul cu sudul.
• septembrie: Trupele române sunt primite triumfal în Capitală.
• 8 septembrie: Trupele americane ocupă sudul Coreei, Uniunea Sovietică ocupă nordul.
• 20 septembrie: Mahatma Gandhi şi Jawaharlal Nehru cer trupelor britanice să părăsească India.
• 22 septembrie: Un grup de intelectuali români printre care doctorul C.I Parhon, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, George Călinescu, Zaharia Stancu semnează un document de solidarizare cu manifestaţiile de sprijinire a guvernului dr. Petru Groza.
• 23 septembrie: Apare săptămânalul literar, artistic, social, "Lumea" (până în ianuarie 1946), condus de G. Călinescu.

[modifică] Octombrie

• 15 octombrie: Fostul premier francez, Pierre Laval, este executat pentru trădare.
• 17 octombrie: Colonelul Juan Peron devine conducătorul Argentinei.
• 18 octombrie: Primul proces al criminalilor de război începe la Nuremberg.
• 21 octombrie: Femeile din Franţa şi-au câştigat dreptul de vot.
• 24 octombrie: Este fondată ONU.

[modifică] Noiembrie

• 13 noiembrie: Charles de Gaulle este ales şef al guvernului povizoriu francez.
• 29 noiembrie: Este declarată Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Această zi va fi celebrată ca zi naţională până în anii 1990.

[modifică] Decembrie

• 4 decembrie: Cu 65-7 voturi pentru, Statele Unite aprobă aderarea SUA la ONU.

[modifică] Naşteri

• 3 ianuarie: Petru Godja, politician român
• 7 ianuarie: Harald Alexandrescu, astronom român (d. 2005)
• 6 februarie: Bob Marley, muzician jamaican (d. 1981)
• 30 martie: Eric Clapton, chitarist englez
• 7 aprilie: Mircea Daneliuc, regizor român
• 13 aprilie: Judy Nunn, actriţă şi scriitoare australiană
• 9 mai: Marius Ţeicu, compozitor român
• 14 mai: Yochanan Vollach, fotbalist israelian
• 16 mai: Ferenc Asztalos, politician român de etnie maghiară
• 24 mai: Priscilla Presley, fosta soţie a lui Elvis Presley
• 30 iunie: Dorin Tudoran, poet şi jurnalist român
• 29 iulie: Mircea Lucescu, jucător şi antrenor de fotbal român
• 1 august: Tudor Gheorghe, cântăreţ român de muzica folk
• 10 noiembrie: George Ţărnea, poet român (d. 2003)
• decembrie: Raymond E. Feist, scriitor american

[modifică] Decese

• 13 ianuarie: Zavaidoc, cântăreţ român (n. 1896)
• 23 februarie: Lev Tolstoi, scriitor rus (n. 1883)
• 9 aprilie: Wilhelm Canaris, şeful serviciului de spionaj militar german, Abwehr (n. 1887)
• 12 aprilie: Franklin Delano Roosevelt, al 32-lea preşedinte al SUA (n. 1882)
• 13 aprilie: Ernst Cassirer, filosof german (n. 1874)
• 17 aprilie: Ion Pillat, poet, publicist român (n. 1891)
• 18 aprilie: Wilhelm de Wied, principele Albaniei (n. 1876)
• 28 aprilie: Benito Mussolini, dictator al Italiei (n. 1883)
• 30 aprilie: Adolf Hitler, dictator al Germaniei (n. 1889)
• 1 mai: Joseph Goebbels, ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist (n. 1897)
• 1 mai: Magda Goebbels, soţia lui Joseph Goebbels (n. 1901)
• 23 mai: Heinrich Himmler, comandantul SS-ului german (n. 1900)
• 29 mai: Mihail Sebastian, romancier, dramaturg român (n. 1907)
• 20 iulie: Paul Valéry, poet francez (n. 1871)
• 2 august: Pietro Mascagni, compozitor italian (n. 1863)
• 29 august: Constantin Tănase, actor român (n. 1880)
• 9 septembrie: Zinaida Gippius, poet simbolist rus (n. 1869)
• 21 noiembrie: Ellen Glasgow, scriitoare americană (n. 1873)
• 28 decembrie: Theodore Dreiser, autor american (n. 1871)

[modifică] Premii Nobel

• Fizică: Wolfgang Pauli
• Chimie: Artturi Ilmari Virtanen
• Medicină: Sir Alexander Fleming, Ernst Boris Chain, Sir Howard Walter Florey
• Literatură: Gabriela Mistral
• Pace: Cordell Hull