Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca
Clădirea vechiului terminal
Sigla aeroportului
IATA: CLJ – ICAO: LRCL
Sumar
Tip de aeroport		public
Proprietar		Consiliul Judeţean Cluj
Operator		Autoritatea Aeronautică Civilă Română
Serveşte		Cluj-Napoca, jud. Cluj
Locaţie		Str. Traian Vuia, Cart. Someşeni
Construit		1969
Director		David Ciceo
Altitudine AMSL		315 m / 1036 picioare
Coordonate		46°47′06″N, 023°41′10″E
Site web		airportcluj.ro
Piste
Direcţie	Lungime		Suprafaţă
	m	picioare
08/26	2100	6890	beton
Statistici (pasageri)
2006			244366
2007			390521
2008 (estimat)			800000

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca (Codul IATA pentru aeroport este CLJ) este al treilea aeroport ca mărime din România. Aeroportul se află în situat pe raza comunei suburbane Someşeni.

Cuprins 1 Istorie 2 Accesul din oraş 3 Linii aeriene 4 Destinaţii 4.1 Zboruri charter 4.2 Zboruri cargo 5 Incidente şi accidente 6 Închirieri auto 7 Statistici 8 Vezi şi 9 Legături externe 10 Note

[modifică] Istorie

Aeroportul din Cluj-Napoca a fost fondat la 1 aprilie 1932 de către Ministerul Român al Industriei şi Comerţului. Până la construirea aeroportului civil, primele operaţii au fost derulate de pe aeroportul militar Someşeni, fondat de Serviciul Naţional de Navigaţie Aerianǎ (SNNA) în 1928. SNNA a fost creat de Ministerul Român de Război pentru a deschide o linie de transport aerian între Cluj şi Bucureşti. Primul avion folosit a fost un model Farman-Goliath, un avion cu 2 motoare şi 10 locuri, construit de către Farman Aviation Works.

În 1933, aeroportul clujean a devenit aeroport internaţional, primul zbor echilibrat fiind al Liniilor aeriene cehe CSA pe ruta Praga-Cluj-Bucureşti. Aeroplanele folosite erau cu opt locuri, model Avia-Fokkers. În anii ce au urmat au fost deschise rute noi, cum ar fi cea a Aeroflot pe ruta Moscova-Cluj-Praga, începând cu 15 noiembrie 1935 şi operată cu avioane McDonnell Douglas model DC-2 cu 2 motoare şi 14 locuri. Au fost deschise şi zboruri interne, pe relaţiile Cluj-Satu-Mare, Cernăuţi-Cluj-Arad fiind folosite avioane Lockheed L-10 Electra (cu 10 locuri) şi de Havilland Dragon Rapide. La sfârşitul anilor 1930 aeroportul şi-a intensificat activităţile, numărul angajaţilor crescând de la 6 în 1934 la 16 în 1939. În această perioadă a fost construit şi terminalul de pasageri, inaugurat în 1939.

În timul celui de-al doilea război mondial, aeroportul a devenit unul militar, fiind considerat cel mai important din Transilvania. În 1940, ca urmare a dictatului de la Viena, Transilvania de Nord (inclusiv Clujul) a fost cedată Ungariei, iar aeroportul a fost folosit de către aviaţia militară ungară şi de Luftwaffe. În octombrie 1944, armata ungară din oraş a fost învinsă de forţele armate române şi sovietice. Când a fost recucerit de către Escadrila Nr. 4 Română Focşani, la sfârşitul lui septembrie 1944, aeroportul era complet distrus.

După război, aeroportul şi-a reluat cursele interne Tarom legînd Clujul de alte oraşe româneşti importante. Avioanele folosite erau Lisunov Li-2 / Douglas DC-3 şi Ilyushin Il-14.

În anii 1960 a început o modernizare intensivă a aeroportului. În 1969 a fost inaugurat noul terminal de pasageri, iar până în 1970 aeroportul a fost dotat cu echipamentele de securitate a zborului.

Aeroportul a rămas unul de călători până în septembrie 1996, când a fost deschis din nou atât pentru transporturi de călători cât şi pt transportuir cargo internaţionale. În 1996 consiliul judeţean Cluj a început extinderea clădirii terminalului, finalizată în august 1997.

În 2006 directorul aeroportului, David Ciceo, a declarat în Evenimentul Zilei că lungimea pistei a fost mărită de la 1.850 m la 2.100 m.^[1] În februarie 2007 publicaţia aeronautică din România specifica lungimea pistei la 1.850 m.^[2]

Oficialităţile clujene şi-au declarat totodată, în 2006, intenţia de a dezvolta aeroportul pentru a permite o creştere mai puternică a traficului aerian în zonă^[3]. Odată cu deschiderea fabricii Nokia lângă Cluj-Napoca, la Jucu premierul Călin Popescu-Tăriceanu a declarat că se are în vedere extinderea aeroportului, astfel ca Nokia să îşi poată desfăcura fără probleme activitatea aici: "Consider că este de datoria Guvernului să se asocieze cu autorităţile locale care sunt capabile să atragă astfel de proiecte. Va trebui să avem în vedere lucrări de extindere la aeroportul din Cluj, în aşa fel încât operaţiunile de aprovizionare şi de export pentru produsele ce vor fi realizate la Cluj să se desfăşoare in bune condiţii. Nokia desfăşoară activităţi pe toate continentele şi trebuie să aibă posibilitatea să se aprovizioneze şi să-şi trimită produsele" ^[4][5][6].

Se are în vedere, printre altele, mărirea lungimii pistei^[7] la 3.500 m astfel încât să poate ateriza avioane de mare tonaj (widebody).^[8].

[modifică] Accesul din oraş

Aeroportul este deservit de linia 8 a regiei clujene de transport local RATUC, precum şi de toate societăţile de taxi din oraş. Aeroportul se află la o distanţă de ca. 10 km. faţă de autostrada Braşov - Budapesta, ale cărei lucrări avansează anevoios. Această autostradă va trece prin vestul municipiului Cluj-Napoca.

[modifică] Linii aeriene

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca este una din porţile aeriene importante al României, fiind deservit de câteva linii aeriene europene majore:

• Austrian Airlines (Vienna)
• Carpatair (Budapest, Timişoara)
• Germanwings (Cologne-Bonn)
• Lufthansa (Munich)
• Malev Hungarian Airlines (Budapest)
• TAROM (Barcelona, Bologna, Bucharest-Otopeni, Budapest , Frankfurt, London-Gatwick , Madrid, Milan-Malpensa, Vienna)
• Wizz Air (Barcelona, Bucharest-Băneasa, Dortmund, London-Luton, Milan-Bergamo, Rome-Fiumicino, Valencia)

Alte companii aeriene importante, ca British Airways, Austrian Airlines, Czech Airlines sau MyAir şi-au anunţat intenţiile de a deschide rute aeriene de pe aeroportul din Someşeni^[9].

[modifică] Destinaţii

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca leagă capitala Transilvaniei de mai multe oraşe importante europene cum ar fi Bucureşti, Timişoara, Budapesta, Viena, Frankfurt, Milano, München şi Bologna în zboruri directe şi de Ancona, Bergamo, Florenţa, München, Roma, Stuttgart, Treviso şi Verona în zboruri regulate cu simplă oprire sau cu transfer spre o altă aeronavă la Timişoara, indicate pe aeroporturi sub forma Cluj/Timişoara - destinaţie.

[modifică] Zboruri charter

• Air Malta (Malta)
• Karthago Airlines (Monastir)
• Nouvelair (Monastir)
• TAROM (Antalya)

[modifică] Zboruri cargo

TNT Airways şi TAROM Cargo operaează zboruri cargo din aeroportul Cluj-Napoca.

[modifică] Incidente şi accidente

In după-amiaza zilei de 5 septembrie 1986, în jurul orei 17, o aeronavă Antonov 24RV a decolat de pe Aeroportul Internaţional Otopeni, având toate locurile ocupate pentru destinaţia Cluj-Napoca. La începerea procedurii de aterizare una din stewardese, Aurelia Grigore, şi-a dat seama că avionul se apropia cu viteză prea mare, iar după ce trenul de aterizare a atins pista, aeronava s-a ridicat înapoi şi a repetat manevra de câteva ori, până la oprire. Partea din faţă a avionului luase foc. În acea clipă, stewardesa şi colega ei şi-au dat seama de gravitatea situaţiei. Au decis sa înceapă evacuarea de urgenţă. A deschis trapa de evacuare şi a coborat scara, însă aceasta nu mai ajungea jos din cauză că roata din faţă a avionului se rupsese. Un ajutor nesperat l-a primit din partea actorului Emil Hossu, care se afla în acea cursă. "A fost printre puţinii care nu s-au panicat şi ne-a ajutat să-i scoatem pe toţi pasagerii în siguranţă", povesteşte Aurelia Grigore. După ce i-au evacuat pe pasageri, s-au întors să-şi ajute cei trei colegi din cabina de pilotaj. "Cabina lor era în flăcări şi ne pierduserăm orice speranţă că mai pot fi salvaţi". Au urmat secvenţe de coşmar la care toţi cei de pe pistă au asistat neputincioşi, de la 20-30 de metri. Flăcările mistuiau avionul în care se mai aflau cei 3 piloţi. După 10 minute, unul dintre ofiţeri, copilotul, a apărut la fereastră, încercând zadarnic sa iasă pe fereastră. "Ne spunea că are piciorul prins şi nu se poate elibera. Am incercat să-l ajutăm, dar nu puteam face nimic. Într-un final, a reuşit singur să se elibereze şi să se arunce din cabina ce ardea cu flăcări uriaşe. Era ars complet, nici nu puteai să-l priveşti. A fost îngrozitor. Ceilalţi doi ofiţeri au ars de vii în cabină, sub ochii noştri". Nici copilotul n-a reuşit să supravieţuiască. A fost transportat de urgenţă la spital, dar a murit a doua zi din cauza arsurilor. Autorităţile au declarat că motivul ar fi fost un scurt-circuit la panoul de comandă. Accidentul s-a soldat cu moartea celor 3 piloţi.

O altă variantă a acestei tragice întâmplări a venit din partea domnului Ioan Bodochi, şeful departamentului Mijloace Tehnice al Aeroportului din Cluj-Napoca, care a declarat următoarele: "A fost o aterizare greşită. Avionul a venit în cap şi roata din faţă a intrat în cabină. Fără roată, aeronava s-a târât şi s-a oprit în nişte stâlpi din lanul de porumb, la aproximativ 300 de metri de pistă. Piloţii se aflau în cabină şi nu s-a putut ajunge la ei. Pe atunci se zbura obligatoriu cu uşa închisă", explică Bodochi. El îşi aduce aminte, după aproape 20 de ani de la tragedie, de stewardesa Aurelia Grigore. "A avut iniţiativa de a deschide uşa înainte ca avionul să se oprească în stâlp. Aşa i-a salvat pe pasageri. Dacă nu deschidea ea uşa, după impact uşa ar fi putut să se blocheze. Apoi a coborât din avion unul de la siguranţa de zbor şi, cum săreau călătorii, el ii prindea în braţe."

[modifică] Închirieri auto

Pe aeroportul din Cluj-Napoca sunt disponibile serviciile de închiriere maşini ale firmelor Avis, Europcar / Jettour, Hertz, Autorent, Parc Auto, Budget.

[modifică] Statistici

Încă de la transformarea în aeroport internaţional, în septembrie 1996, aeroportul a experimentat creşteri semificative în termeni de trafic. Spre exemplu în 2003, comparat cu anul anterior, numărul de pasageri a crescut cu 22%, iar activitatea cargo cu 37% pentru mărfuri (90.7 tone), respectiv 126.1% pentru poştă (15.6 tone cub). Aceste creşteri au fost cele mai însemnate din România. Creşterea în mişcare (număr de aterizări şi decolări) în acelaşi an (6.1%) a fost a doua în România după Timişoara (31.3%).

În 2007, aeroportul a avut evoluţia cea mai spectaculoasă din ultima perioadă, cu o creştere de 60% faţă de 2006. Anul 2008 este aşteptat să aducă o dublare faţă de numărul de pasageri din 2007, lucru datorat deschiderii unor rute noi şi a modernizării aeroportului.

Anul	Pasageri		Mişcări	Cargo (tone)
	fără tranzit	înclusiv tranzit
1999	59.353	n/a	n/a	n/a
2000	75.750	n/a	n/a	n/a
2001	90.128	n/a	n/a	n/a
2002	105.091	106.776	4.127	73,1
2003	121.037	130.267	4.379	106,3
2004	162.668	177.862	6.697	n/a
2005	202.556	n/a	8.018	313,0
2006	244.366	n/a	n/a	n/a
2007	390.521	n/a	n/a	n/a
2008 (estimat)	800.000	n/a	n/a	n/a

[modifică] Vezi şi

• Aviaţia în România
• Transportul în România
• Transportul în Cluj-Napoca

[modifică] Legături externe

• Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca Someşeni
• Incidentul din 1986 (engleză)
• Datele aeroportului în baza Worldaerodata
• Localizarea Aeroportului pe harta Cluj-Napoca

[modifică] Note

v • d • m Aeroporturi în România
Existente	Arad (ARW) • Bacău (BCM) • Baia Mare (BAY) • Aeroportul Aurel Vlaicu, Bucureşti (BBU) • Aeroportul Henri Coandă, Bucureşti (OTP) • Caransebeş (CSB) • Cluj Napoca (CLJ) • Constanţa (CND) • Craiova (CRA) • Iaşi (IAS) • Oradea (OMR) • Satu Mare (SUJ) • Sibiu (SBZ) • Suceava (SCV) • Târgu Mureş (TGM) • Timişoara (TSR) • Tulcea (TCE)
În construcţie	Braşov
Proiectate	Alexeni, Bucureşti, Brăila-Galaţi