Budapesta
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
|
| Budapesta (Budapest) | |||
| — Capitala Ungariei — | |||
 |
|||
|
|||
| Porecla: "Perla Dunării" sau "Regina Dunării", "Inima Europei", "Capitala Libertăţii" |
|||
  Budapesta (Budapest)
|
|||
| Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
| Ţară |  Ungaria |
||
| Prima atestare | 89 Óbuda, ca Aquincum 1141 Buda 1148 Pest |
||
| Subdiviziuni |
23 sectoare
|
||
| Guvernare | |||
| - Primar general | Gábor Demszky (SZDSZ, ales 1990) | ||
| Suprafaţă | |||
| - Municipiu | 525.16 km² | ||
| Altitudine maximă | 500 metri n.m | ||
| Altitudine minimă | 300 metri n.m | ||
| Populaţie (2007) | |||
| - Municipiu | 1.696.128 locuitori | ||
| - Densitate | 3.232 loc./km² | ||
| - Metropolitană | 2.451.418 | ||
| Fus orar | CET (UTC+1) | ||
| - Ora de vară (DST) | CEST (UTC+2) | ||
| Cod poştal | 1011–1239 | ||
| Prefix telefonic | +36 1 | ||
Budapesta (maghiară Budapest - ['budɒˌpɛʃt], croată Budimpešta, poloneză Budapeszt, slovacă Budapešť) este capitala Ungariei. Este situată pe o suprafaţă de cca. 52.500 hectare, pe ambele maluri ale Dunării. Oraşul este format din două părţi. În partea de est a Dunării se află Pesta, care ocupă două treimi din suprafaţă, iar pe partea de vest se află Buda cealaltă treime a oraşului. Budapesta are cca. 1,7 milioane de locuitori (est. 1999).
Cartierul Buda şi zona malurilor Dunării din Budapesta au fost înscrise în anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Cuprins |
[modifică] Geografie
Contrastul este evident şi geografic, pe partea dreaptă a fluviului se situează dealuri, iar pe partea stângă câmpie. Temperatura medie anuală în oraş este de 12 C°. Cel mai înalt punct al oraşului este Dealul János (527 m).
[modifică] Aşezarea geografică
[modifică] Apele, flora şi fauna
[modifică] Clima
[modifică] Repere geografice
[modifică] Istorie
Oraşul Ak-Ink a fost fondat de celţi pe malul drept al Dunării. În epoca romană primeşte numele de Aquincum, devenind centrul de guvernare a Pannoniei Inferioare. Pe malul stâng al Dunării se construieşte un nou oraş cu numele de Trans-Aquincum, numit şi Contraaquincum. Cele două oraşe au fost legate de un pod pe bărci, astfel fiind asigurat comerţul între cele două maluri ale Dunării. În secolul al IV-lea a început să se răspândească creştinismul şi în această provincie, dar acest lucru a fost oprit de invazia hunilor în 375. Potrivit cronicilor medievale maghiare, în jurul anului 450 un frate al lui Attila, Buda, a rebotezat Aquincumul, numit pe vremea respectivă şi Sicambria, după numele său. Potrivit altor surse, numele ar veni de la cuvântul slav voda, "apă". După destrămarea Imperiului Hunic, oraşul a fost dominat de goţi (493-560), de avari (560-800), de franci (800-880). Din anii 880-889 a devenit teritoriu maghiar.
Prima atestare scrisă a Pestei datează din 1148, oraşul fiind construit pe ruinele Contraaquincum-ului. Din secolul al XIII-lea oraşele încep să înflorească, dar acest lucru este oprit de invazia mongolă din 1241, când ambele au fost incendiate. Regele Béla al IV-lea a reconstruit cele două oraşe. El a mutat capitala la Óbuda. A construit o cetate de piatră rezistentă împotriva invaziei mongole din 1285. Oraşul devine cunoscut în toată lumea din 1279, când se ţine Sinodul din Buda.
Construcţiile palatului şi cetăţii din Buda au fost demarate de Sigismund de Luxemburg în anul 1417, cu o populaţie preponderent germană. De la aceasta provine şi numele de Ofen, folosit paralel cu Buda. Oraşul a ajuns la apogeu sub Matei Corvin. El a mărit palatul lui Sigismund şi a introdus apa prin conducte de plumb. Tot el a fost fondatorul bibliotecii „Corvina”, cu 50.000 de exemplare, multe costând peste 1.000 de florini de aur. În acea epocă Buda se numără între cele mai renumite oraşe din Europa pe plan cultural, universitar şi comercial.
În anul 1526 Buda este cucerită de turci, dieta Ungariei fiind mutată la Pozsony, azi Bratislava. În cei 145 de ani de stăpânire turcească se construiesc cele mai multe băi ale oraşului, şi monumentul funerar al lui Gül Baba, care este loc de pelerinaj şi azi pentru turci şi arabi.
Armate creştine au eliberat oraşul la 2 septembrie 1686, iar împăratul Leopold I i-a recordat privilegiul de oraş liber în 1703 atât şi Pestei, cât şi Budei, cea din urmă fiind declarată oficial capitala ţării. În aceşti ani (începutul anilor 1700) oraşele sunt reconstruite complet, iar din anul 1749 împărăteasa Maria Terezia începe reconstruirea palatului din Buda. În secolul următor se construieşte primul pod permanent peste Dunăre, Podul cu lanţuri - „Lánchíd” (1839-1849), dar şi alte clădiri remarcabile, ca Universitatea Tehnică (1846), Teatrul Naţional (1837), Muzeul Naţional (1838).
După unirea celor două oraşe, Budapesta a fost împărţită în 10 sectoare, iar sistematizarea fost concepută în aşa fel din punct de vedere politic, ca în caz de necesitate să se poată fi guvernată şi de aici toată monarhia austro-ungară. Această concepţie adus numeroase construcţii noi, ca Opera, Academia de Muzică, Gara Nyugati, Gara Centrală (azi Keleti). Se îmbunătăţeşte şi circulaţia în capitală, fiind construite cheiuri pe cele două maluri ale Dunării, podurile Margit (Margareta), Szabadság (Libertatea) şi cea feroviară în nordul oraşului. Se construiesc şi bulevarde în formă de semicerc, având poduri la ambele capete. Sub cetatea Budei se construieşte un tunel (1853), iar la Pesta în 1896 primul metrou de pe continent şi al doilea din Europa (primul fiind la Londra). Între 1884-1902 pe malul stâng al Dunării se construieşte Parlamentul Ungariei.
În perioada interbelică se formează suburbia oraşului, dar primarii din această perioadă nu şi-au asumat răspunderea de a înfiinţa Budapesta mare. În anii ’40 o parte din locuitorii oraşului au fost deportaţi, războiul având drept consecinţă bombardarea şi distrugerea unei bune părţi a Budapestei.
Au urmat anii comunismului, când nu mai conta nici un interes local, Budapesta devenind al 20-lea „judeţ” al Ungariei. Cele 10 sectoare înfiinţate la unirea celor 3 oraşe au fost dezvoltate în 14 sectoare în 1930, iar în 1950, când au fost incluse oraşele şi comunele suburbane – adică s-a format Budapesta mare – numărul sectoarelor ajungând la 22.
În toamna anului 1956 Budapesta s-a revoltat împotriva ocupaţiei sovietice. Totul a început la 23 octombrie cu un marş studenţesc. Primul ministru Imre Nagy, având şi sprijinul armatei, a încercat instituirea unui „socialism cu faţă umană”, dar revoluţia a fost înfrântă de tancurile armatei sovietice, centrul Budapestei fiind distrus la doar 11 ani după terminarea celui de al II.-lea război mondial. Au urmat ani de represalii. Din 1960, situaţia s-a schimbat, regimul Kádár ducând o politică mai tolerantă (aşa zisul "comunism al gulaşului"). În anii ’70 Ungaria a devenit cea mai liberală ţară comunistă.
Anii ’80 au adus oraşului o mişcare politică subterană, pe care dictatura, slăbită, se făcea că o trecea cu vederea. La sfârşitul deceniului, Ungaria, între primele ţări est-europene, a înlocuit regimul comunist cu o guvernare democratică. Primar al Budapestei a fost Gábor Demszky, care a continuat dezvoltarea oraşului, ce fusese suspendată timp de aproape un secol. La 30 iunie 1991, din Ungaria s-au retras ultimele formaţiuni militare sovietice. Evenimentul este comemorat în fiecare an, în ultimul sfârşit de săptămână al lunii iunie, ca hramul Budapestei.
[modifică] Nume celebre ce se leagă de Budapesta
- Istorice:
Se leagă de oraşele Buda şi Pest din Evul Mediu după sfinţii maghiari au fost numiţi Szent Gellért tér (Piaţa Sf. Gellért) şi Gellért-hegy (Muntele Gellért) după episcopul mucenic Sfântul Gellért, Margit-sziget (Insula Margareta), Margit híd (Podul Margareta), Margit körút (Bulevardul cercular Margareta) au fost numiţi după fiica regelui Béla al IV-lea Sfânta Margareta. După regele Matei Corvin a fost numit Biserica Mátyás din Cetatea Buda. Ocupaţia otomană de 150 a lăsat urma lui şi în denumiri, fiind numit după "Tatăl rozelor", dervişul Gül Baba Dâmbul Rozelor (Rózsadomb). Ca acensiunii Budapestei, amintirea împărătesei Maria Tereza este vie în denumirea sectorului VI Terézváros (Oraşul lui Tereza) şi Teréz körút (Bulevardul cercular Tereza). Şi celălalte sectoare vechi poartă numele împăraţilor Habsburgi: Lipótváros (Oraşul lui Leopold) , Krisztinaváros (Oraşul lui Cristina), Józsefváros (Oraşul lui Iosif), Ferencváros (Oraşul lui Francisc). Dar cea mai iubiră persoană a dinastiei a fost regina Elisabeta (Sissi), după care au fost numite Erzsébetváros (Oraşul lui Elisabeta), Erzsébet körút (Bulevardul cercular Elisabeta) şi Erzsébet híd (Podul Elisabeta).
- Oameni celebri originari din Budapesta:
[modifică] Stema
[modifică] Administraţia oraşului
[modifică] Sistemul de autoguvernare
[modifică] Sistemul de autoguvernare
[modifică] Sistemul de vot la alegeri
[modifică] Sectoarele Budapestei
Budapesta originar a avut 10 sectoare, care au fost alcătiuţi la unificarea celor trei oraşe fondatoare, în 1873. Trei sectoare au fost pe malul drept al Dunării, pe teritoriul oraşelor Buda şi Óbuda, iar celălalte 7 sectoare pe malul stâng Dunării, pe teritoriul oraşului Pest. Acestea au fost numerotate cu cifre romane, acestă tradiţie fiind şi astăzi în practică.
În anul 1930, luând în seamă creşterea populaţiei, au mai fost create încă patru sectoare, două pe partea Buda, iar celălalte două pe partea Pest a capitalei..
La 1 ianuarie 1950 au fost unite cu Budapesta şapte oraşe cu drept de comitat şi 16 comune mari, numărul sectoarelor crescând la 22. Totodată au fost schimbate hotarele sectoarelor, iar cu desfinţare sectorului IV de până atunci, acest număr de sector a fost atribuit sectorului format din oraşul Újpest. Restul sectoarelor a fost numerotat de la XV la XXII. Din 1994 Budapesta are 23 de sectoare, când s-a format Sectorul al XXIII-lea a Budapestei pe teritoriul fostei comune Soroksár, cu desprinderea acestei teritorii din sectorul XX.
Sectoarele Budapestei sunt numerotate în sensul mersului ceasului, dinspre interior spre exterior. Din cauza că sistemul a fost organizat în trei trepte, azi acest sistem de numerotare nu se mai observă uşor. Din cele 23 de sectoare 6 se află pe partea Buda, 16 pe partea Pest, iar una 1 pe insula Csepel situat între cele două părţi.
Consiliile locale – exclusiv între consiliile locale din Ungaria – au derptul la autodenumire. În acest fel sectoarele au două denumiri oficiale: unul fiind denumirea administrativă statală (ex. Sectorul III al Capitalei Budapesta), iar cealaltă denumirea administrativă consilială (ex. Óbuda-Békásmegyer).
[modifică] Populaţia
[modifică] Evoluţia demografică
- 1800: 54.200 locuitori
- 1830: 102.700
- 1850: 178.000
- 1880: 370.800
- 1900: 733.400
- 1925: 957.800
- 1990: 2.016.100
- 2003: 1.719.342
[modifică] Structura etnică şi confesională
[modifică] Comunităţi minoritare
[modifică] Comunitatea ţigănească
[modifică] Comunitatea germană
[modifică] Comunitatea română
[modifică] Comunitatea greacă
[modifică] Economie
[modifică] Transport
[modifică] Transportul de suprafaţa
Budapesta este centrul sistemului de şosele ale Ungariei - toate şoselele majore pornesc de aici.
[modifică] Metroul
Prima linie de metrou a fost dată în funcţiune în anul 1896. A fost a doua linie de metrou din lume. Actualmente există trei linii de metrou, iar a patra va fi inaugurată în 2008, după 37 de ani de la prima planificare a sa (1972).
[modifică] Transportul feroviar
Budapesta este totodată unul dintre importantele noduri feroviare din Europa Centrală.
[modifică] Gări
[modifică] Aeroporturi
Aeroportul Ferihegy serveşte oraşul Budapesta şi are trei diferite terminale de pasageri: Ferihegy 1, Ferihegy 2A şi Ferihegy 2B. Aeroportul este situat în sectorul XVIII în Pestszentlőrinc (Sf. Laurenţiu de Pesta).
[modifică] Instituţii, monumente şi obiective turistice
[modifică] Arhitectură
[modifică] Instituţii publice
[modifică] Băile Budapestei
[modifică] Universităţi
[modifică] Sport
[modifică] Echipe sportive
[modifică] Fotbal
Echipe cunoscute de fotbal:
- Budapest Honvéd FC
- Ferencvárosi Torna Club, acronim FTC
- MTK Budapest FC - numit şi MTK Hungária FC
- Rákospalotai EAC
- Újpest Football Club
- Vasas SC
[modifică] Budapesta de azi
În zilele noastre Budapesta apare ca o capitală renăscută,ce abundă de monumente şi construcţii străvechi. Pe terenurile rămase goale încă din vremea războaielor s-au construit bănci şi case de birouri moderne, dar s-a avut grijă de aspectul combinării lor cu clădirile de la începutul secolului XX. sau şi mai vechi. Renaşterea se simte şi pe teatre, băi, muzee, biblioteci, parcuri, străzii, pasaje, mijloacele de transport comun, dar şi pe instituţiile sanitare şi sociale. Mai puţin vizibil este dezvoltarea infrastructurii, dar are şi aceasta puncte vizibile, ca noile poduri pe Dunăre. Pentru ochiul turistului sunt vizibile şi redeschiderea sau renovarea cafenelelor şi a restaurantelor istorice dintre anii 1880-1910, sau a galeriilor de artă, teatre. Viaţa oraşului este plină de festivaluri culturale naţionale şi internaţionale, de evenimente sportive internaţionale, dar şi de evenimente muzicale pentru tineri, cum ar fi Festivalul de muzică „Sziget” sau Parada Budapesta – corespunzătorul Paradei Love din Berlin.
La începutul secolului XXI. Budapesta cu întrarea în UE a Ungariei a început să devină centrul regiunii pe plan economic, cultural şi turistic, devenind cea mai vizitată capitală a Europei Centrale, după Praga.
[modifică] Oraşe înfrăţite cu Budapesta
Berlin, Germania
Bucureşti, România
Fort Worth, SUA- Frankfurt am Main, Germania
Košice, Slovacia
Lisabona, Portugalia- New York, SUA
Sarajevo, Bosnia şi Herţegovina
Tel Aviv, Israel
Varşovia, Polonia
Viena, Austria
Zagreb, Croaţia
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
- hu Pagina oficială a oraşului
- ro hu en it de Ghidul Oraşului Budapesta
- en Budapest hotels and info Portal
- en Biroul de Turism al oraşului
- hu Biroul de Turism al oraşului
- en Imagini din oraş
- en Informaţii despre Budapesta
- en Budapesta Online - situl oficial pentru rezervare cazări
- en Metroul din Budapesta
- hu Harta metroului, liniilor suburbane şi reţeaua tramvaiului
- en hu Budapest map
|
|
||
|---|---|---|
| Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Floră • Faună • Educaţie • Geografie • Hidrografie • Istorie • Împărţire administrativă • Oraşe • Politică • Sănătate • Sport • Stemă • Turism |  |
|
| Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal | ||
Bács-Kiskun • Baranya • Békés • Borsod-Abaúj-Zemplén • Csongrád • Fejér • Győr-Moson-Sopron • Hajdú-Bihar • Heves • Jász-Nagykun-Szolnok • Komárom-Esztergom • Nógrád • Pest • Somogy • Szabolcs-Szatmár-Bereg • Tolna • Vas • Veszprém • Zala
Capitala:
Budapesta
|
|
||
|---|---|---|
| Amsterdam · Andorra la Vella · Ankara · Atena · Baku · Belgrad · Berlin · Berna · Bratislava · Bruxelles · Bucureşti · Budapesta · Chişinău · Copenhaga · Dublin · Helsinki · Kiev · Lisabona · Ljubljana · Londra · Luxemburg · Madrid · Minsk · Monaco · Moscova · Oslo · Paris · Podgorica · Praga · Reykjavík · Riga · Roma · San Marino · Sarajevo · Skopje · Sofia · Stockholm · Tallinn · Tirana · Vaduz · Valletta · Varşovia · Vatican · Viena · Vilnius · Zagreb |  |
|
