Armata Română
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Armata Română | |
|---|---|
 |
|
| Forţa armată | |
| Vârsta de recrutare | 20 ani împliniţi pentru serviciul militar (18 pe timp de război şi pentru voluntari) |
| Disponibilitate | bărbaţi între 15 şi 49 de ani: 5.952.834 (estimare 2004) |
| Apţi pentru serviciul militar | bărbaţi între 15 şi 49 de ani: 5.007.375 (estimare 2004) |
| Număr anual de persoane care împlinesc vârsta necesară | bărbaţi: 163.577 (estimare 2004) |
| Cheltuieli militare | |
| Valoare | 3,5 miliarde $ (2007) |
| Procent din Pib | 2.05% (2007) |
Armata Românǎ este formată din trei categorii de "arme": Forţele Terestre, Forţele Aeriene şi Forţele Navale. Ca urmare a aderării României la NATO în 2004, a urmat o perioadă de pregătiri intensive pentru transformarea armatei într-o instituţie profesionistă până în anul 2007, urmând a avea 90.000 de angajaţi, dintre care aproximativ 75.000 de militari şi 15.000 civili. Dintre cei 75.000, circa 45.800 vor reprezenta forţele terestre, circa 13.250 forţele aeriene şi 6.800 forţele navale, restul de 8.800 având alte sarcini[1]. Serviciul militar obligatoriu a fost eliminat din 2007.
În 2005 forţele armate ale României au inclus 112.000 personal militar si 28.000 personal civil. Numarul curent (2006) este estimat in jur de 93.600 [1].
În prezent Armata Română trece printr-un proces de restructurare în trei stagii. Primul stagiu va fi completat în 2007. Anul 2015 va marca sfârşitul celui de-al doilea stagiu, când forţele armate vor fi reduse la 80.000 de oameni[2]. Întregul proces este estimat să fie completat în 2025. Aceste modificări au ca scop modernizarea structurii forţelor armate, prin reducerea personalului şi achiziţionarea de tehnologie nouă şi îmbunătăţită, compatibilă cu standardele NATO.
Cuprins |
[modifică] Istoric
[modifică] Intervenţia anticomunistă a armatei române în Ungaria
La data de 21 martie 1919, puterea în Ungaria este preluată de comuniştii conduşi de Béla Kun. Forţele comuniste maghiare au atacat atât noul stat cehoslovac, cât şi trupele române din Transilvania, în speranţa de a ocupa Transilvania. La 11 decembrie 1918 s-a creat Comandamentul trupelor din Transilvania, comandant de Corp fiind numit generalul Traian Moşoiu, iar ulterior generalul Gheorghe D. Mărdărescu (Implicaţi în aceasta misiune: Henri Mathias Berthelot (Şeful misiunii franceze in România) Regele Ferdinand I, Mareşalul Constantin Prezan. În 4 august 1919 Armata Româna a intrat în Ungaria sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, alţi generali al armatei fiind Demetrescu, Ştefan Holban, Traian Moşoiu şi Ion Antonescu. Budapesta este cucerită, şi comunismul prăbuşit, iar Kun Béla demisionează. În 14 noiembrie 1919 Armata Română părăseşte Budapesta. Budapesta este sub conducerea armatei naţionale ungare, pe 16 noiembrie 1919 Horthy trece la Budapesta, şi îşi stabileşte temporar centrul comandamentului la hotelul Gellért (vezi imagine).
[modifică] Structura Armatei Române
Armata Românǎ este formată din trei categorii de "arme":
- Forţele Terestre,
- Forţele Aeriene şi
- Forţele Navale.
[modifică] Legături externe
[modifică] Note
Statul Major General 
• Forţele Terestre Române 
• Forţele Aeriene Române 
• Forţele Navale Române 
Belgia · Marea Britanie · Bulgaria · Canada · Cehia · Danemarca · Estonia · Franţa · Germania · Grecia · Ungaria · Islanda · Italia · Letonia · Lituania · Luxemburg · Olanda · Norvegia · Polonia · Portugalia · România · Slovacia · Slovenia · Spania · Turcia · SUA
Ţări candidate: Albania · Croaţia · Republica Macedonia (fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei[3])
