Catedrala Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Catedrala Ortodoxă | |
 Panoramă cu Catedrala Ortodoxă |
|
| Localitate | Cluj-Napoca |
|---|---|
| Judeţ | Cluj |
| Cult | Ortodox |
| Descriere arhitecturală | |
| Stil arhitectural | Bizantin |
| Data finalizării | 1930 |
| Arhitect | George Cristinel şi Constantin Pomponiu |
| Specificaţii | |
| Înălţime (max) | 64 m (până în vârful turlei mari) |
| Turle | 8 |
| Materiale | Piatră de Baciu şi Bompotoc |
Catedrala Ortodoxă din Cluj a fost ridicată în perioada anilor 1920-1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România. Este unul din principalele edificii religioase din municipiul Cluj. Poartă hramul "Adormirea Maicii Domnului". În anul 1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcaşul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală. Din anul 2006 edificiul serveşte drept catedrală a arhiepiscopului Vadului, Feleacului şi Clujului, care este totodată şi mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.
Cuprins |
[modifică] Ridicarea Catedralei
Iniţiativa ridicării acesteia a aparţinut episcopului Nicolae Ivan. Acesta s-a adresat încă din 1919 Consiliului Dirigent al Transilvaniei, pentru a solicita un ajutor financiar necesar ridicării unei catedrale ortodoxe la Cluj. Consiliul a aprobat cererea episcopului, oferind pentru început suma de 2 milioane de coroane austro-ungare. În 1920 episcopul Nicolae Ivan a solicitat Primăriei clujene ca parcul din faţa Teatrului Naţional să fie cedat pentru zidirea catedralei, cerere care a fost şi ea acceptată.
A fost organizat un concurs de proiecte, câştigat de către arhitecţii George Cristinel şi Constantin Pomponiu, aceiaşi care au definit şi planurile mausoleului de la Mărăşeşti. Planurile au înglobat o serie de modele din arhitectura brâncovenească, specifică Ţării Româneşti, fiind foarte evidentă influenţa bizantină.
Sfinţirea catedralei s-a făcut într–un cadru festiv la 5 noiembrie 1933, fiind oficiată de Patriarhul României, Miron Cristea, împreună cu Mitropolitul Transilvaniei, Nicolae Bălan şi episcopul de Cluj, Nicolae Ivan. La festivitate a fost prezent şi regele Carol al II-lea, prinţul moştenitor Mihai, membri ai guvernului României şi numeroase personalităţi.
[modifică] Descriere
Lucrările de construcţie au fost iniţiate la 10 septembrie 1923, iar pe 7 octombrie 1923, a fost pusă piatra de temelie a catedralei, festivitate la care au participat prinţul moştenitor Carol al României şi primul ministru Ion I. C. Brătianu.
Construcţia a durat zece ani, în prima fază, între 1923-1926 folosindu-se un schelet de beton armat în care s-a zidit cărămidă, în exterior montându-se piatră de Baciu şi Bompotoc. La subsol a fost construită la final o criptă, în care au fost înmormântaţi ulterior episcopul Nicolae Ivan, respectiv arhiepiscopul Teofil Herineanu.
Au fost efectuate lucrări de o specialitate ridicată pentru acele vremuri, cum ar fi construirea celor 4 turle care înconjoară turla centrală, sculptarea celor 18 coloane imense din rotonda turlei mari, medalioane sculptate în piatră, arce de piatră pe faţadele laterale. Cupola a fost concepută după modelul catedralei Sfânta Sofia.
Catedrala a fost înzestrată cu 4 clopote, aduse din Ungaria, cel mai mare dintre ele cântărind aproape 2 tone. Pictarea edificiului a fost realizată de profesorii Anastasie Demian şi Catul Bogdan, de la Academia de Artă, în perioada 1928-1933.
Există o legendă care spune că această catedrală ar fi legată printr-un tunel subteran de zona Cetatea Fetei din Floreşti.
[modifică] Referinţe
- Lukacs Jozsef - Povestea „oraşului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
- Bodea Gheorghe - Clujul vechi şi nou, Cluj-Napoca, 2002
- Cluj-Napoca=Claudiopolis, Noi Media Print, bucureşti, 2004
- Cluj-Napoca - Ghid, Editura Sedona, 2002
[modifică] Galerie de imagini
 Catedrala în faza de construcţie |
 Vedere interioară |
 Vedere interioară - detaliu |
