Biologie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Portal Biologie |
Biologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul tuturor organismelor vii, cât şi al entităţilor (viruşi, viroizi) şi a fenomenelor legate de acestea. Termenul a fost creat şi introdus în ştiinţă in 1802 de către Jean-Baptiste de Lamarck şi G. Treviranus[1] şi provine din cuvintele greceşti βίος / bios, « viaţă » şi λόγος / logos, « cuvânt, discurs, ştiinţă ». Cele mai vechi cunoştinţe scrise din domeniul biologiei datează de la Aristotel şi Teofrast. Dintre personalităţile biologiei mondiale putem aminti pe G.L.L. de Buffon, G. Cuvier, J.H. Fabre, Ernst Haeckel, Jean-Baptiste de Lamarck, Carl Linné, Charles Darwin, G.J. Mendel, Th. Schwann, H. de Vries, Alfred Russel Wallace, A. Weismann.
Cuprins |
[modifică] Definiţii ale diverşilor autori
 |
|
- După Teofil Craciun (1989) (4) biologia este ştiinţa despre viaţă şi materie vie, ea studiind: originea, evoluţia, reproducerea, ereditatea, caracteristicile morfo-fiziologice obiceiurile, etc. ale plantelor şi animalelor.
- După Kósa et al (2000) (5) biologia este un sistem de discipline, care studiază legile vieţii. Ea cercetează originea, dezvoltarea, complexitatea organismelor vii
[modifică] Personalităţi şi istorie
Biologi celebri -- Istoria biologiei -- Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină --Listă de zoologi după abrevierile de autor --Etape în dezvoltarea biologiei-- Instituţii de învăţământ
[modifică] Biologia în România
Contribuţii remarcabile în domeniul biologiei au avut: Grigore Antipa, Dimitrie Brândză, Aristide Caradja, Radu Codreanu, Constantin Motaş, Emil Racoviţă, Dimitrie Voinov, Alexandru Borza, Florian Porcius, Iuliu Prodan.
[modifică] Ramuri ale biologiei
Datorită aprofundării cunoştinţelor din domeniul biologiei după inventarea microscopului de către A. van Leeuwenhoek la mijlocul secolului al XVII-a, în interiorul biologiei au început să se formeze numeroase ramuri cu domenii de studiu bine definite. Unele din aceste ramuri au un caracter predominant teoretic precum botanica, zoologia, taxonomia iar altele un caracter predominant practic precum agricultura, horticultura.
|
|
|
|
|
|
|
|---|---|---|---|---|---|
|
|
|
|
|
|
|
| Entitate (Biologie) | - | Virusuri | Virusologie | - | - |
| Organisme | Regn Monera (3) | Bacterii (3) şi alge albastre (3) | Microbiologie | - | - |
| Regn Fungi (3) | Ciuperci (3) | Micologie | - | - | |
| Regn Protista (3) | Protozoare (3) | Protozoologia | - | - | |
| Mixomicete, (3) şi Acrasiomicete (3) | - | - | - | ||
| Alge (3) | Algologia | - | - | ||
| Regn Plantae (3) | Plante (3) | Botanica | Citologie vegetală | - | |
| Anatomie vegetală | - | ||||
| Fiziologie vegetală | - | ||||
| Embriologie vegetală | - | ||||
| Palinologie | - | ||||
| Filogenie vegetală | - | ||||
| Taxonomie vegetală | - | ||||
| Regn Animalia (3) | Animale (3) | Zoologia | Zoologia nevertebratelor | Entomologie | |
| Zoologia vertebratelor | Ichtiologie | ||||
| Herpetologie | |||||
| Ornitologie | |||||
| Mammologie sau Teriologie | |||||
| Embriologie animală | - | ||||
| Hidrobiologie | - | ||||
| Fiziologie animală | - | ||||
| Taxonomie animală | - | ||||
| Filogenie animală | - | ||||
| Anatomie | Anatomia comparată a vertebratelor | - | |||
| Anatomie umană | - | ||||
| Histologie | - | - | |||
| Neurobioloige | - | - | |||
| Etologie | - | - | |||
| Antropologie | - | - | |||
| Imunologie | - | - | |||
| - | Genetică umană | - | |||
| Ramuri ale biologiei care studiază entităţi şi organisme | - | Genetica | Genetică generală | - | |
| Genetica populaţiilor | - | ||||
| Ramuri ale biologiei care studiază organisme aparţinând mai multor regnuri | Bacterii, ciuperci, protozoare, plante, animale | Ecologie | Ecologie marină | - | |
| Ecologie terestră | - | ||||
| Paleontologie | - | - | |||
| Protozoare, animale | Parazitologie | Parazitologie generală | Helmintologie | ||
| Parazitologie medicală | - | ||||
| Ştiinţe de graniţă | - | - | Biofizica | - | - |
| - | - | Biochimia | - | - | |
| - | - | Bioacustica | - | - | |
| - | - | Biogeografia | - | - | |
| - | - | Biomatematica | - | - |
[modifică] Clasificarea organismelor
Ordinea în clasificări ceste cea filogenetică, dată de autorii respectivi pentru coloanele 2,3,4,5.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
[modifică] Note
- ^ Gottfried Reinhold Treviranus a fost un naturalist german care s-a nǎscut la 4 februarie 1776 la Bremen şi a decedat la 16 februarie 1837 în acelaşi oraş.
[modifică] Bibliografie
- Ariniş I. et al. Biologie. Manual pentru clasa a IX-a. Editura All, 2000 (Aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu OMEC nr.4205 din 12 august 1999);
- Mohan GH., Corneanu C., Ardelean A. Biologie Manual pentru clasa a IX-a, Editura Corint,2004. (Manualul a fost aprobat cu nr. 3886 din 24.05.2004 de Ministerul Educaţiei şi Cercetării);
- Sârbu Anca, Biologie vegetală, Editura Universităţii din Bucureşti,1999.
- Crăciun T., Crăciun L.L., Dictionar de Biologie, Editura Albatros, 1989;
- Hósa Maria, Rákosy-Tican Lenuţa, DezsöAndrás, Biologie Manual pentru clasa a IX-a Editura Niculescu ABC, Bucureşti, 2000.
[modifică] Legături externe
| Ramuri ale biologiei |
|---|
|
Ramuri generale în cadrul biologiei:| Aerobiologie | Agricultură| Anatomie | Antropologie | Bacteriologie | Botanică | Briologie | Citologie | Criptobiologie | Criptozoologie | Cronobiologie | Ecologie | Embriologie | Endocrinologie | Epidemiologie | Etologie | Evoluţionism | Ficologie | Filogenie | Fitopatologie | Fiziologie | Genetică | Genomică | Hidrobiologie | Histologie | Imunologie | Microbiologie | Micologie | Morfologie | Neurobiologie | Oncologie | Ontologie | Paleobiologie | Paleobotanică | Paleontologie | Paleozoologie | Palinologie | Parazitologie | Patologie | Protozoologie | Pteridologie | Sociobiologie | Taxonomie | Toxicologie | Virusologie | Xenobiologie | Zoologie | |
|
Domenii interdisciplinare: Astrobiologie | Bioacustică | Biochimie | Biogeografie | Biofizică | Bioinformatică | Biomatematică | Biomecanică | Bionică | Biotehnologie | |
