An
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Prin an se înţelege o perioadă de timp necesară Pământului (Terra) pentru a efectua o rotaţie completă (mişcarea de revoluţie a Pamântului) în jurul Soarelui.
Cuprins |
[modifică] Definiţia astronomică
În astronomie, durata unui an este definită ca durata unei revoluţii a Pământului în jurul Soarelui. În funcţie de punctele de referinţă alese în determinarea rotaţiei, există:
- Anul sideral este durata revoluţiei siderale - durata unei rotaţii raportate la un sistem de referinţă inerţial. Anul sideral are 365,25636042 zile solare medii (31558149.540 secunde). Anul sideral dă periodicitatea mişcării aparente a Soarelui printre constelaţiile zodiacale.
- Anul tropic este durata unei rotaţii complete a Pământului faţă de un sistem de referinţă în care dreapta de intersecţie a planului orbitei cu planul ecuatorului terestru este fixă. Echivalent, într-un an tropic, longitudinea ecliptică a soarelui creşte cu 360°. Anul tropic este cel care dă periodicitatea anotimpurilor. Datorită precesiei echinocţiilor, anul tropic este mai scurt decât anul sideral: în aproximativ 26000 de ani, cât durează un ciclu complet de precesie a axei Pământului, numărul anilor tropici este cu unu mai mare decât numărul anilor siderali. Deoarece viteza unghiulară a Pământului pe orbită nu este constantă, durata exactă a anului tropic depinde de punctul de pe ecliptică ce este considerat ca început al anului. Durata, mediată pentru toate punctele eclipticii, pentru anul tropic este de 365,242190419 zile (≈31556925 secunde).
- Anul anomalistic este durata unei rotaţii complete a Pământului faţă de axa mare a orbitei sale (dreapta ce uneşte periheliul cu afeliul).
Termenul de an este folosit de asemenea pentru a indicat perioada orbitală de parcurgere a unei rotaţii în jurul Soarelui de către fiecare planetă.
[modifică] Anul ca unitate de timp
Ca unitate de măsură pentru timp, anul poate fi una din mai multe variante, fiind necesar să se precizeze care dintre ele este folosită dacă este necesară precizie mare:
- anul iulian, egal cu 365,25 zile sau 31 557 600 secunde
- anul gregorian, egal cu 365,2425 zile sau 31 556 952 secunde
- anul „obişnuit”, de 365 zile sau 31 536 000 secunde
- anul tropic, cu precizarea suplimentară cu privire la care an tropic se face referire
În perioada 1960-1967, anul tropic a fost luat ca bază pentru unităţile de măsură pentru timp. În acea perioadă, secunda a fost definită ca fracţiunea 1/31 556 925,9747 a anului tropic la 1900/01/0 la ora 12 timpul efemeridelor[1].
[modifică] Anul calendaristic
Anul calendaristic trebuie să fie sincron cu ciclul anotimpurilor şi prin urmare trebuie să fie o aproximare practică a anului tropic. Din raţiuni practice, anul calendaristic are un număr întreg de zile. Unii ani au 365 de zile (anii obişnuiţi), alţii au 366 de zile (ani bisecţi), astfel încât durata medie a anului calendaristic să fie aproximativ egală cu durata anului tropic.
Conform calendarului introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr.., numit calendarul iulian, fiecare al patrulea an este bisect. Anii bisecţi sunt cei având ca numărun multiplu de patru. Anul astfel definit are durata medie de 365,25 zile, cu 0,007809581 zile mai mult decât un an tropic. Calendarul iulian rămâne în urma anotimpurilor cu aproximativ 7,8 zile în 1000 de ani. Modificarea adusă de papa Grigore al XIII-lea în anul 1582, numită calendarul gregorian, face ca anii cu număr multiplu de 100 dar nu şi de 400 să nu fie bisecţi. Conform acestei reguli, anul 1900 şi 2100 nu sunt bisecţi, însă 1600, 2000 şi 2400 sunt bisecţi. Anul conform calendarului gregorian durează în medie 365,2425 zile, cu 0,000309581 mai mult decât anul tropic. Calendarul gregorian rămâne în urma anotimpurilor cu aproximativ 3 zile la 10000 de ani.
[modifică] Note bibliografice
- ^ Leap Seconds. Time Service Department, United States Naval Observatory. Accesat la data de 2007-12-05.
