Alexandru Todea
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
|
 |
|
| Afiliere religioasă | Arhiepiscop român unit cu Roma |
| Funcţia episcopală | |
| Sediul | Blaj |
| Titlul | Arhiepiscop "ad personam", emerit de Arhieparhia de Alba-Iulia şi Făgăraş |
| Formulă de adresare | Înalt Preasfinţia Voastră |
| Perioada | 12 martie 1990 - 20 iulie 1994 |
| Predecesor | Alexandru Rusu |
| Succesor | Lucian Mureşan |
| Cariera religioasă | |
| Hirotonire preot | 25 martie 1939, Roma |
| Hirotonire episcopală | 19 noiembrie 1950 |
| Episcop consacrator | Iosif Schubert |
| Titluri precedente | Episcop titular de Cesaropolis |
| Alte funcţii | Mitropolit al Bisericii Române Unite |
| Date personale | |
| Data naşterii | 5 iunie 1912 |
| Locul naşterii | Teleac, Judeţul Mureş |
| Data morţii | 22 mai 2002 |
| Locul morţii | Târgu Mureş |
Alexandru Todea (n. 5 iunie 1912, Teleac, Comitatul Mureş-Turda - d. 2002, Târgu Mureş) a fost un cardinal român, membru de onoare al Academiei Române.
Cuprins |
[modifică] Originea şi studiile
Alexandru Todea s-a născut la 5 iunie 1912, la Teleac, al 13-lea din cei 16 copii ai familiei ţăranilor Gheorghe şi Maria Todea. Studiile primare le-a urmat în satul natal şi la Căcuci[1],iar clasele gimnaziale la Reghin. Clasele superioare le-a urmat la Liceul de băieţi român unit "Sfântul Vasile cel Mare" de la Blaj. În anul 1933, în sesiunea iunie, a promovat examenul de bacalaureat.[2]
În toamna anului 1933, a fost admis student în anul I la Academia de Teologie din Blaj. După un an de studii la universitare urmate la Blaj, în toamna anului 1934, Mitropolitul Vasile Suciu l-a trimis pentru studii teologice superioare la Roma, la Colegiul "De Propaganda Fide". Întrucât în anul universitar precedent urmase (şi promovase) anul I la Academia de Teologie de la Blaj, în Cetatea Eternă a fost admis direct în anul al II-lea de Filosofie, iar apoi a urmat încă cinci ani de Teologie. În acest timp a primit ordurile sacre, celibatar fiind.
După ce Alexandru Todea şi-a desăvârşit studiile superioare de teologie, şi-a susţinut teza de doctorat: "De doctrina milenaria, tractatus exegetico-dogmaticus", în anul 1940, fiind promovat doctor în Teologie.
[modifică] Preot greco-catolic
La 11 decembrie 1938, în timp ce era student în anul al IV-lea de Teologie, a fost hirotonit diacon de către episcopul de Cluj-Gherla, Cardinalul "in pectore" de mai târziu, Iuliu Hossu. Iată cum descrie Alexandru Todea acea zi festivă:[3]
„Eram student în anul IV de Teologie la Atheneul şi Colegiul «De Propaganda Fide» din Roma în aşteptarea hirotonirii de diacon şi de preot. În luna decembrie 1938, Episcopul Iuliu Hossu se afla la Roma în vizită «ad Limina Apostolorum», la mormintele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi la urmaşul Sfântului Petru, Papa Romei şi Căpetenia Creştinătăţii. Diaconul Silvestru Augustin Prunduş din dieceza Cluj-Gherla, care potrivit rânduielile romane, urma să fie hirotonit preot la sfârşitul anului IV, a solicitat conducerii Colegiului «Pio Romeno» şi a obţinut de la Congregaţia Orientală - în fruntea căreia era pe atunci Cardinalul Eugen Tisserant, prieten adevărat al românilor - permisiunea anticipării hirotoniei sale şi odată cu el a hirotonirii în treptele cuvenite, a tuturor clericilor din eparhia de Cluj-Gherla, de către arhipăstorul lor, prezent în Cetatea Eternă. În această perspectivă, conducerea Colegiului «De Propaganda Fide» a hotărât şi s-a aprobat să-l roage pe Preasfinţitul Iuliu să hirotonească în treapta diaconatului pe alţi doi alumni din colegiu, pe egipteanul MELEK şi pe românul TODEA (adică pe subsemnatul, ambii de rit oriental). Drept urmare, în duminica Sfinţilor Strămoşi, la 11 decembrie 1938, a avut loc Liturghia arhierească solemnă, concelebrată într-un sobor de preoţi, în frunte cu rectorul Iosif Evrad, în prezenţa coloniei române din Roma, a unor personalităţi invitate în mod deosebit, printre care şi ambasadorii români pe lângă statul italian şi Vatican ([Sfântul Scaun], n.n.) Răspunsurile liturgice au fost asigurate de corul dirijat de vice-rectorul Colegiului «Pio Romeno», Păr. Ioan Cristea din Blaj. În acest cadru festiv au fost săvârşite hirotonirile...”
Pe 25 martie 1939, de sărbătoarea Buneivestiri, tânărul diacon Alexandru Todea a fost hirotonit preot, la Roma, de către episcopul rus greco-catolic din diaspora, Alexandru Eivrenoff.
În anul 1940, a revenit în ţară şi a rfost numit cu funcţia de secretar mitropolitan, în timpul arhipăstoririi Mitropolitului Alexandru Nicolescu, precum şi la începutul vacanţei scaunului mitropolitan, sub Administraţia Apostolică a episcopului Valeriu Traian Frenţiu.
Din 1941, a fost profesor de religie la Şcoala Normală română unită de învăţătoare, iar apoi la Liceul de băieţi "Sfântul Vasile", precum şi la alte şcoli de la Blaj, unde a predat religia, latina şi italiana. Vorbea limba franceză curent, încă din liceu.[4]
Din 1945 şi până în octombrie 1948, Alexandru Todea a funcţionat ca paroh şi protopop districtual la Reghin. În această perioadă a fost arestat de mai multe ori de către autorităţile comuniste.
[modifică] Episcop în clandestinitate şi în detenţie
În octombrie 1948, Biserica Română Unită cu Roma a fost scoasă în afara legii. În aceste condiţii dramatice, la data de 19 noiembrie 1950, a fost consacrat în clandestinitate ca episcop titular de Cesaropolis, în fapt auxiliar al episcopului Ioan Suciu, administrator apostolic al Arhidiecezei de Alba Iulia şi Făgăraş (cu sediul în Blaj). Consacrarea a fost făcută de episcopul romano-catolic Iosif Schubert, în capela-baptisteriu a Catedralei Arhiepiscopiei romano-catolice "Sf. Iosif" din Bucureşti. A participat, în afară de episcopul nou consacrat şi de episcopul consacrator, doar părintele George Guţiu, actual Arhiepiscop "ad persona" emerit. Securitatea a aflat curând de hirotonirea noului episcop şi cunoaştea numele noului ierarh.
După consacrare, Alexandru Todea a continuat să trăiască şi să activeze clandestin, revenind la Reghin. La 31 ianuarie 1951, a fost arestat din nou şi dus la sediul Securităţii din Reghin, apoi la cel din Târgu Mureş, după care a fost transferat la Ministerul de Interne, la Jilava şi la Uranus, unde a fost anchetat timp de 13 luni, după care a urmat procesul din 15 februarie 1952, în care procurorul i-a cerut condamnarea la moarte.[5] Tribunalul Militar Bucureşti l-a condamnat la muncă silnică pe viaţă. La 28 februarie 1952, a fost mutat la Sighet, unde deja erau încarceraţi toţi ceilalţi episcopi români uniţi cu Roma, cu excepţia episcopului Vasile Aftenie, care ajunsese la Sighet şi care fusese ucis la Bucureşti, la 10 mai 1950.
În închisoare, i s-a dat sarcina să cureţe culoarul, precum şi alte locuri. Glumind, mai târziu, Alexandru Todea spunea că ajunsese
„şef de măturoi.”
Securiştii închisorii i se adresau cu apelativul:
„Banditule!”
După 13 ani de închisoare, a fost graţiat în august 1964, odată cu toţi deţinuţii politici.
După eliberare s-a stabilit la Reghin, unde a păstorit clandestin miile de credincioşi din părţile locului. Pe 14 martie 1986, a fost ales de către Conferinţa Episcopilor Catolici în funcţia de mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, alegere comunicată Sfântului Scaun:[6]
„Deci, 14 martie 1986 trebuie socotită ziua în care a încetat vacanţa scaunului mitropolitan al Bisericii Române Unite, intervenită la 5 iunie 1941, prin decesul Mitropolitului Alexandru Nicolescu”
[modifică] Arhiepiscop de Alba Iulia şi Făgăraş, Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma
După data de 22 decembrie 1989, mitropolitul Alexandru Todea şi-a continuat activitatea, în condiţii de libertate. La 12 martie 1990, Sfântul Scaun l-a dezlegat de titlul de episcop de Cesaropolis şi, ţinând cont de preferinţele conferinţei episcopatului din 14 martie 1986, l-a numit Arhiepiscop de Alba Iulia şi Făgăraş şi l-a confirmat ca Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică).
[modifică] Cardinal al Bisericii Universale
În anul 1991 a fost ridicat la demnitatea de cardinal. Trei ani mai târziu, la 20 iulie 1994, s-a retras de la conducerea efectivă a Mitropoliei Blajului, din motive de boală.
[modifică] Sfârşitul vieţii
A trecut la cele veşnice pe 22 mai 2002. Este înmormântat în Catedrala Sfânta Treime din Blaj.
[modifică] Lucrări
- Pentru tine învăţătoare apostolă, Tipografia Seminarului Blaj, 1942 (Semnată "Părintele Todea")
- Cascada Tinereţii, Tipografia "Lumina" - Miron Roşu, Blaj, 1943 (Semnată "Dr. Alexandru Todea, preot-profesor")
- Rugăciunea tineretului, Tipografia "Lumina" Miron Roşu, Blaj, 1945 (Semnată "Păr. Dr. Alexandru Todea, profesor" este o Carte de rugăciuni de 400 de pagini)
[modifică] Note şi referinţe
- ^ Căcuci era satul natal al mamei, situat nu departe de Teleac
- ^ Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduş OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea. La 80 de ani (1912-1992), Editat de "Ordinul [Monahal] Sfîntul Vasile cel Mare", Provincia "Sf. Apostoli Petru şi Pavel" România, Tipografia Gloria Cluj, p. 14.
- ^ Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduş OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, pp. 15-16.
- ^ Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduş OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, p. 18.
- ^ Cu menţiunea: "Periculos pentru societate"
- ^ Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduş OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, pp. 37-38.
[modifică] Surse bibliografice
- Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduş OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea. La 80 de ani (1912-1992), Editat de "Ordinul [Monahal] Sfîntul Vasile cel Mare", Provincia "Sf. Apostoli Petru şi Pavel" România, Tipografia Gloria Cluj.
- Ioan M. Bota, (1994), Istoria Bisericii Universale şi a Bisericii româneşti de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură "Viaţa Creştină", Cluj-Napoca.
| Predecesor: Alexandru Rusu |
Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma 14 martie 1986 - 20 iulie 1994 |
Succesor: Lucian Mureşan |
| Întâistătătorii Bisericii Române Unite cu Roma | ||
|---|---|---|
| Episcopi | Atanasie Anghel | Ioan Giurgiu Patachi | Inocenţiu Micu-Klein | Petru Pavel Aron | Atanasie Rednic | Grigore Maior | Ioan Bob | Ioan Lemeni | Alexandru Sterca-Şuluţiu | |
| Mitropoliţi | Alexandru Sterca-Şuluţiu | Ioan Vancea | Victor Mihaly de Apşa | Vasile Suciu | Alexandru Nicolescu | Alexandru Rusu | interzicerea din timpul regimului comunist | Alexandru Todea | Lucian Mureşan | |
| Arhiepiscopi Majori | Lucian Mureşan | |
