Alexandru Nicolescu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
|
| Afiliere religioasă | Arhiepiscop român unit cu Roma |
| Funcţia episcopală | |
| Sediul | Blaj |
| Titlul | Arhiepiscop de Alba-Iulia şi Făgăraş |
| Formulă de adresare | Înalt Preasfinţia Voastră |
| Perioada | mai 1935 - 5 iunie 1941 |
| Predecesor | Vasile Suciu |
| Succesor | Alexandru Rusu |
| Cariera religioasă | |
| Hirotonire episcopală | 1922 |
| Titluri precedente | Episcop român unit de Lugoj |
| Alte funcţii | Mitropolit al Bisericii Române Unite |
| Date personale | |
| Data naşterii | 8 iulie 1882 |
| Locul naşterii | Tulgheş, Ciuc |
| Data morţii | 5 iunie 1941 |
| Locul morţii | Blaj |
Alexandru Nicolescu (n. 8 iulie 1882, Tulgheş, comitatul Ciuc - d. 5 iunie 1941, Blaj) a fost un mitropolit greco-catolic.
Cuprins |
[modifică] Originea şi studiile
A studiat la Reghin, Blaj şi la Roma, unde şi-a luat doctoratul în teologie. A fost profesor la Academia Teologică din Blaj. În timpul primului război mondial, a refuzat să semneze Declaraţia de loialitate faţă de Austro-Ungaria, pentru care a fost considerat de autorităţi trădător. În 1922 este ales episcop de Lugoj. Ca senator de drept, a apărat cu curaj drepturile Bisericii Române Unite şi principiile moralei creştine. După 13 ani de episcopat la Lugoj, în mai 1935 a fost ales mitropolit al Bisericii Române Unite, cu sediul la Blaj, unde a fost instalat la 19 aprilie 1936. În 1940, când a fost chemat, în calitate de membru al Consiliului de Coroană, în problema Dictatului de la Viena, a refuzat să semneze cedarea nordului Transilvaniei către Ungaria horthystă.
[modifică] Varia
În anul 1936 a sfinţit Biserica Buna Vestire din Târgu Mureş, cunoscută şi sub numele de Catedrala Mică, principala sa ctitorie. De asemenea în timpul păstoririi sale a fost ridicată Biserica Buna Vestire din Braşov, pe care a sfinţit-o tot în 1936. Ierarhului i se mai spunea si "mitropolitul turist".
[modifică] Lucrări
- Adevăruri eterne. Meditaţii, predici, conferinţe, cuvântări ocazionale, Blaj, 1915, IV + 235 pagini;
- Teologia Morală, Vol.I. Principii, Blaj 1918, VIII+504 pagini;
- Dumnezeu în natură, Lugoj 1923, 42 pagini;
- Natura, Lugoj, 1925, 72 pagini;
- Stropi de rouă, Poveţe sufleteşti..., Lugoj, 1929, 232 pagini;
- Familia, Lugoj, 1934, 67 pagini;
- Sfinţii şi animalele, Blaj, 1939, 71 pagini
[modifică] Alte studii şi articole
- A publicat alte peste 200 de studii şi articole în:
- "Unirea" (de la Blaj),
- "Cultura Creştină" (de la Blaj),
- "Răvaşul" (de la Cluj),
- "Sionul Românesc" (de la Lugoj),
- "Observatorul" (de la Beiuş).
- Discursuri, cuvântări, pastorale.
[modifică] Traduceri
- Predicile de advent, ale lui Bourdaloue, traduse din originalul francez, Blaj, 1920, 288 pagini;
- Bruno Vercruysse, Noi meditaţii şi practice pe toate zilele anului (prelucrate din nou de Ioan Baptista Lohmann), Lugoj, 1927, 648 pagini.
[modifică] Bibliografie
- Silvestru Augustin Prunduş, Clemente Plăianu, Catolicism şi ortodoxie românească, Cluj 1994, p. 77-78,
- Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale şi a Bisericii româneşti de la origini până în zilele noastre, Cluj 1994, p.320.
| Întâistătătorii Bisericii Române Unite cu Roma | ||
|---|---|---|
| Episcopi | Atanasie Anghel | Ioan Giurgiu Patachi | Inocenţiu Micu-Klein | Petru Pavel Aron | Atanasie Rednic | Grigore Maior | Ioan Bob | Ioan Lemeni | Alexandru Sterca-Şuluţiu | |
| Mitropoliţi | Alexandru Sterca-Şuluţiu | Ioan Vancea | Victor Mihaly de Apşa | Vasile Suciu | Alexandru Nicolescu | Alexandru Rusu | interzicerea din timpul regimului comunist | Alexandru Todea | Lucian Mureşan | |
| Arhiepiscopi Majori | Lucian Mureşan | |
