23 martie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
martie | ||||||
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
1 | 2 | |||||
3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 |
17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 |
24 | 25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 |
31 | ||||||
2008 |
Luni: Ianuarie Februarie - Martie - Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Zile: 21 martie 22 martie - 23 martie - 24 martie 25 martie
23 martie este a 82-a zi a calendarului gregorian.
[modifică] Evenimente
- 752: Ştefan al II-lea devine papă. A murit trei zile mai târziu, înainte să fie consacrat şi nu se află pe lista oficială de papi a Vaticanului
- 1821: Revoluţia de la 1821: Se ajunge la un acord cu boierii rămaşi în Bucureşti (jurămîntul reciproc de credinţă). În virtutea acestuia, Tudor Vladimirescu recunoaşte vremelnica stăpânire a ţării, alcatuită din boierii patrioţi acceptând să conducă ţara împreună cu ei. Boierii declară că pornirea slugerului Tudor nu este rea. Are loc legitimarea acţiunilor lui Tudor de către clasa politică
- 1847: Un incendiu uriaş distruge o cincime din oraşul Bucureşti
- 1898: Se adoptă Legea învăţământului secundar şi superior, elaborată de Spiru Haret şi C. Dimitrescu-Iaşi, care instituie învăţământul secundar de opt clase, în două cicluri (inferior şi superior) şi în secţii (modernă, reală şi clasică), gimnazii şi scoli normale şi organizează mai temeinic învăţământul superior
- 1917: Proclamaţia regelui Ferdinand I, prin care se promite pămînt şi vot universal
- 1919: Benito Mussolini fondează, la Milano, "Fasci di Combattimento" (partidul fascist italian)
- 1921: crearea Reichswehr-ului, armata Republicii de la Weimar.
- 1933: Reichstagul adoptă o lege prin care se acorda guvernului lui Hitler împuterniciri speciale
- 1939: Semnarea Acordului economic româno-german, Tratatul asupra promovării raporturilor economice dintre Regatul României şi Reichul German, care deschidea calea subordonării economiei româneşti intereselor politicii hitleriste
- 1945: Legiferarea reformei agrare. Au fost expropriate proprietăţile mai mari de 50 ha, fiind împroprietărite peste 900.000 de familii de ţărani
- 1956: Pakistanul devine prima republică islamică din lume. Ziua naţională.
- 1968: În încercarea de a calma neliniştile statelor membre ale Tratatului de la Varşovia, Alexander Dubček, la întâlnirea de la Dresda, a dat asigurări secretarului general al PCUS, Leonid Brejnev, preşedintelui Consiliului de Miniştri al URSS, A. Kosîghin, altor lideri ai ţărilor membre, că mişcarea Primăvara de la Praga nu va modifica poziţia Cehoslovaciei în blocul estic
- 1983: Propunerea preşedintelui american Ronald Reagan de a realiza un sistem de apărare antirachetă cu bază în spaţiu, cu ajutorul unor noi tehnologii, Initiaţiva de Apărare Strategică, supranumită şi războiul stelelor
- 1998: Pelicula "Titanic" a adunat nu mai puţin de 11 trofee Oscar egalând filmul "Ben-Hur", care stabilise recordul pentru cele mai multe premii câştigate
- 1999: Javier Solana, secretar general al NATO, dă ordinul de lansare a operaţiunilor aeriene în Republica Federală a Iugoslaviei. Preşedintele american Bill Clinton a declarat: superputerea mondială trebuie să se îndrepte împotriva purificărilor etnice
- 2001: Pictorului Ion Irimescu i-a fost decernat Premiul pentru Excelenţă în Cultura Română
- Pământului Staţia orbitală MIR, cântărind 140 de tone, s-a dezintegrat în atmosferă, deasupra Pacificului de sud, încheind cei 15 ani de orbitare în jurul
[modifică] Naşteri
- 1749: Pierre Simon Laplace, astronom, matematician, fizician francez (d. 1827)
- 1813: Cezar Bolliac, poet român (d. 1881)
- 1847: Alexandru D. Xenopol, istoric, filosof al istoriei şi al culturii, critic literar (d. 1920)
- 1881: Roger Martin du Gard, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel (d. 1958)
- Premiului Nobel (d. 1965) Herman Staudinger, chimist german, laureat al
- 1882: Romulus Cioflec, prozator şi publicist (d. 1955)
- 1885: Duiliu Marcu, arhitect şi urbanist (d. 1966)
- 1886: George Gregorian, poet (d. 1962)
- 1897: Max Arnold (Mendel Wechsler Arnold), pictor (d. 1946)
- 1908: Joan Crawford, actriţă americană (d. 1977)
- 1910: Akira Kurosawa, regizor japonez de film (d. 1998)
- 1912: Wernher von Braun, inginer german (d. 1977)
- 1912: Geo Barton, actor (d. 1983)
- 1914: George Sbârcea, muzicolog
- 1920: Radu Lupan, eseist şi traducător
- 1925: Alexandru Elias, medic
- 1926: Ştefan Gheorghiu, violonist
- 1932: Casiu Valeriu Barbu, muzicolog
- 1936: Adrian Vasilescu, economist român
- 1939: Petru Arustei, poet şi pictor (d. 1984)
- 1943: Valentin Ciucă, critic de artă şi eseist
- 1944: Diana Ross, cântăreaţă americană
- 1947: Nicolae Aurel Alexi, artist plastic
- 1949: Mircea Vintilă, cantautor, cântăreţ folk
- 1957: Şerban Alexandru, scriitor
- 1966: Camelia Ciobanu, pictoriţă
[modifică] Decese
- 1555: Papa Iuliu al III-lea (n. 1487)
- 1801: Ţarul Paul al Rusiei (n. 1754)
- 1842: Stendhal (Henri Beyle), scriitor francez (n. 1783)
- 1894: Theodor Codrescu, editor, traducător şi prozator român (n. 1819)
- 1946: Alexandru Zirra, compozitor (n. 1883)
- 1961: Alexandru Busuioceanu, eseist, poet, traducător român (n. 1896)
- 1969: Tudor Teodorescu Branişte, prozator, publicist român (n. 1899)
- 1994: Giulietta Anna Masina, actriţă, ziaristă italiană (n. 1921)
- 1996: Vasile Lişman, prozator (n. 1897)