1866

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Secole: Secolul XVIII - Secolul XIX - Secolul XX

Decade: Anii 1810 Anii 1820 Anii 1830 Anii 1840 Anii 1850 - Anii 1860 - Anii 1870 Anii 1880 Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910

Ani: 1861 1862 1863 1864 1865 - 1866 - 1867 1868 1869 1870 1871

[modifică] Evenimente

12 ianuarie: La Londra, ia fiinţă Societatea Regală Aeronautică.
11 februarie: Alexandru Ioan Cuza, domnitorul României, este silit să abdice, ca urmare a conjuraţiei pregătite de coaliţia dintre conservatori şi liberal–radicali (Monstruoasa coaliţie). Puterea a fost preluată de o locotenenţă domnească (Lascăr Catargiu, generalul Nicolae Golescu şi colonelul Nicolae Haralambie). În drumul său spre exil, Cuza poposeşte în Timişoara, unde este cazat la Hotelul Trompetistul.
1 aprilie: Ia fiinţă Societatea Literară Română, viitoarea Academie Română, cu misiunea de a alcătui un dicţionar al limbii române şi de a-i fixa gramatica şi ortografia.
10 mai: Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ajunge la Bucureşti, acolo unde primeşte cheiele oraşului de la Dumitru Brătianu.
8 iunie: Parlamentul canadian se întruneşte pentru prima dată la Ottawa.
14 iunie: Începe Războiul austro-prusac.
20 iunie: Regatul Italiei declară război Austriei.
1 iulie: Carol I promulgă prima constituţie a României – Constituţiunea Principatelor Unite Române.
3 iulie: Armata prusacă învinge armata austriacă în Bătălia de la Königgratz.
23 august: Tratatul de la Praga pune capăt războiului austro-prusac.
12 octombrie: Tratatul de la Viena pune capăt războiului dintre Austria şi Italia. Ca urmare, Italia anexează Veneţia.
John Stuart Mill reclamă dreptul la vot pentru femei.
David Livingstone începe să exploreze Africa Centrală.
Intră în vigoare legea privind introducerea în România a sistemului metric.

[modifică] Arte, Ştiinţă, Literatură şi Filozofie

Primul concert simfonic din Bucureşti, la Teatrul cel Mare, sub conducerea lui Eduard Wachmann.
Debutul literar al lui Mihai Eminescu în revista Familia din Oradea, cu poezia De-aş avea.
Bogdan Petriceicu Haşdeu editează, la Bucureşti, revista săptămânală satirico–umoristică Satyrul.
Premiera operei Viaţa pariziană de Jacques Offenbach.
Paul Verlaine publică Poème saturniens.
Fiodor Dostoievski publică Jucătorul.
Édouard Manet pictează Femeie cu papagal.
Alfred Nobel inventează dinamita.

[modifică] Naşteri

13 ianuarie: Dinu Brătianu, om politic liberal, deputat, ministru român şi preşedinte al Partidului Naţional Liberal (d. 1950)
29 ianuarie: Romain Rolland, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (d. 1944)
25 februarie: Benedetto Croce, critic, filozof idealist şi politician italian (d. 1952)
28 februarie: Viaceslav Ivanov, poet şi dramaturg rus (m. 1949)
12 aprilie: Alexandr Ilici Ulianov, revoluţionar rus, unul dintre liderii mişcării Pervomartovţi, fratele mai mare al lui Lenin (d. 1887)
7 iunie: Henri Coandă, inventator român (d. 1972)
31 iulie: Nicolae Coculescu, matematician român (d. 1952)
12 august: Jacinto Benavente, dramaturg spaniol, laureat al Premiului Nobel (d. 1954)
20 septembrie: George Coşbuc poet, jurnalist şi traducător român (d. 1918)
25 septembrie: Thomas H. Morgan, biolog şi genetician american (d. 1945)
12 noiembrie: Sun Yat-sen, revoluţionar chinez
4 decembrie: Wassily Kandinsky, pictor rus (d. 1944)

[modifică] Decese

8 aprilie: Benjamin Guy Babington, medic englez, inventatorul primului laringoscop (n. 1794)
20 iulie: Bernhard Riemann, matematician german (n. 1826)
25 septembrie: Karl Ludwig Hencke, astronom amator german (n. 1793)
13 octombrie: William Hopkins, geolog şi matematician englez (n. 1793)