Busolă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Compas de marş F73 Mecanică de precizie din VEB Freiberg

Compasul sau Busola ( italiană com-pasus)este un Instrument de măsură pentru determinarea punctelor cardinale, indicând Polul Nord şi Polul Sud magnetic.

Cuprins

1 Istoric
2 Construcţie
- 2.1 Deviaţia
- 2.2 Înclinaţia
3 Vezi şi
4 Note
5 Legături externe

Pe lângă numerotaţia gradată (360 sau 400 grade) a cardanului busolei se află aici şi "Roza vânturilor" cu punctele cardinale

[modifică] Istoric

Egiptenii au descoperit pentru prima dată busola. Busola sau acul magnetic a fost deja cunoscut în timpul împăraţilor din China. Pe atunci busola consta dintr-o piatră magnetică legată de un fir de aţă pentru a se putea roti liber. Mai târziu apar formele de busole mai specializate. În Perioada Marilor descoperiri geografice portughezii au perfectionat busola.

Alexander Neckam un savant englez menţionează busola pentru prima oară prin secolul XII în Europa, fiind adus în anul 1190 de arabi. Forma busolei de azi este menţionată prin secolul al XIII-lea probabil de un navigator italian din Amalfi,azi se găseşte în portul localităţii statuia lui Flavio Gioia ca „descoperitor al busolei“.

[modifică] Construcţie

Busola poate fi clasica sau numerica. Cea clasica se compune dintr-o capsula transparenta si etansa care contine un lichid uleios, in care se roteste, fixat pe un pivot, o sageata magnetizata, colorata, de obicei, in rosu si negru. Capatul rosu indicand Polul Nord, iar cel negru (albastru) Polul Sud. Fundul capsulei poate fi liniat, cea ce permite o pozitionare simpla pe harta, usurand astfel gasirea Nordului si orientarea pe harta in spatiu.

[modifică] Deviaţia

Ca Deviaţie numim deviaţia suferită de acul magnetic sub influenţa unor câmpuri electromagnetice din apropierea busolei ca aparate sau instrumente electrice, zăcăminte de minereuri feroase, pentru aceasta este necesar aplicarea unei corecţii de direcţie.

[modifică] Înclinaţia

Este unghiul format cu tangenta la suprafaţa globului terestru, această valoare fiind în Europa centrală de ca. 66,5° ceeace înseamnă că intensitatea câmpului magnetic orizontal atinge numai 40 % din valoarea sa, în comparaţie cu câmpul magnetic vertical ce atinge 90 %. La busola folosită la navigaţia pe mare este necesar un giroscop pentru a menţine busola (compasul) permanent într-o poziţie orizontală.

[modifică] Vezi şi

Busolă de marş cu stabilirea direcţiei prin vizare în oglindă	Busolă gradată în grade centezimale (400 grd) şi cu riglă de conversiune.	Busolă a armateri elveţiene cu 6400 de gradaţii.	Busolă de înclinaţie^[1] (Salmoiraghi), cu clinometru
Busolă geologică după Prof. Clar