Bruceloză
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Bruceloza este o boală infecţioasă gravă produsă de Brucelle o familie de bacterii, gram negative, aerobe, necapsulate, care apar la microscop sub formă de bastonaşe sau coci.
| Bruceloză | |
 |
|
| etiologie | Brucelle |
| tip | Br.abortus, Br. melitensis |
| incubaţie | 14 -21 zile |
| simptome | febră, avort |
| specii afectate | mamifere,om |
| diagnostic diferenţial | de boli cronice cu avort |
Agentul patogen a fost izolat în anul 1887 de la soldaţii bolnavi, de medicul militar „David Bruce”.
Boala este o antropozoonoză [1] care se manifestă sub forma de:
- Febra de Malta - brucella melitensis infecteză caprele şi oile
- Morbus Bang (Boala Bang) - brucella abortus infectează vitele
Ambele boli determină "Avortul brucelic" la animalele gestante.
Cuprins |
[modifică] Simptome
După un timp de incubaţie care poate varia între 14 şi 21 de zile, apar primele simptome de boală manifestate prin creşterea temperaturii (febris undularis)[2] , însoţit de frisoane.
Modificările de organ sunt după caz: hepatosplenomegalie, [3], osteomielită [4]. meningoencefalită [5], endocardită [6] şi pneumonie [7]. Dacă boala nu este tratată adecvat, trece în forma cronică care poate dura ani de zile, caracterizată prin simptome atipice cu dureri articulare reumatoide. Cu toate că este o boală infecţioasă gravă pentru unele cazuri, s-a constat că omul se infectează numai de la animal. Până în prezent nu s-a putut constata o transmitere de la om la om.
[modifică] Transmiterea bolii
Boala se transmite la om prin consumul de produse animale, ca produse lactate care provin din lapte nepasteurizat, sau prin pătrunderea bacteriei prin piele, mucoase la îngrijitorii de animale sau personalul veterinar fiind considerată la aceştia boală profesională.
[modifică] Patogeneză
Pătrunderea agentului patogen produce la poarta de intrare o inflamaţie, stimulând reacţia de apărare. Bacteria va fi fagocitată de granulocite, în care bacteria poate supravieţui şi ajunge în ganglionii limfatici. Din ganglionii limfatici Brucella va fi transportată de sânge (pe cale hematogenă) în organe. Organismul constituie granuloame încercând prin încapsulare să izoleze bacteria în ţesuturile infectate.
[modifică] Terapia
Tratamentul bolii durează cel puţin o lună folosindu-se antibiotice cu spectru larg din grupa tetraciclinelor şi aminoglicozide [8]. După caz şi după rezultatele antibiogramei se mai pot folosi Trimethoprim şi Sulfamethoxazol. Chiar după un tratament corect al bolii au fost constate cazuri de recidivă.
[modifică] Epidemiologie
Se transmite exclusiv prin animale infectate sau produsele lor încă neprelucrate termic. Dpdv epidemiologic cea mai mare importanţă pentru om o are "febra de Malta" care poate apărea atât endemic, cât şi epidemic în regiuni de creştere a oilor şi caprelor, dar foarte rară în prezent îm Europa. Morbul Bang apare foarte rar, sporadic, chiar şi în zonele cu afectare epidemică
Bruceloza afectează mai mult bărbaţii decăt femeile,majoritatea infecţiilor rămânând nemanifeste.
[modifică] Speciile de Brucelle mai frecvente
Speciile de Brucelle mai frecvente care se transmit de la animal la om sunt:
- Brucella abortus (bovine)
- Brucella canis (canine)
- Brucella melitensis (oaie, capră la om „Febra de Malta”)
- Brucella suis (porc şi iepure, nepatogen pentru om)
- Brucella ovis (ovine)
- Brucelle până în prezent considerate nepatogene:
- Brucella cetaceae (balenă)
- Brucella neotomae (şobolan)
[modifică] Note
- ^ boală comună omului şi animalelor)
- ^ febră ondulantă care poate atinge de 40 °C
- ^ creşterea volumului ficatului, splinei
- ^ inflamaţie a măduvei osoase
- ^ inflamaţie la nivelul creierului
- ^ inflamaţie la nivelul endocardului (inimii)
- ^ aprindere de plămâni
- ^ aminoglicozide: gentamicină, kanamicină, neomicină, streptmicină
