Bătăliile de la Rjev

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

formarea pungii de la Rjev în iarna 1941-1942.

Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)
Barbarossa –Finlanda – Silberfuchs – Smolensk 1 –Odessa – Elnia – Harkov 1 – Uman – Kiev 1 – Rostov 1 – Leningrad – Moscova – Sevastopol – Rjev-Viazma – Harkov 2 – Fall Blau – Voronej 1 – Edelweiss – Stalingrad – Velikie Luki – Uranus – Rjev-Sicevka – Saturn – Harkov 3 – Kursk – Smolensk 2 – Belgorod – Harkov 4 – Nipru – Kiev 2 – Korsun – Narva 1 – Narva 2 – Punga lui Hube – Bagration – Lvov-Sandomierz – Iaşi-Chişinău – Debreţin – Budapesta–Vistula-Oder – Balaton – Königsberg – Berlin – Halbe – Praga

Bătăliile de la Rjev (Ржевская битва) este termenul general prin care este denumită o serie de ofensive sovietice din timpul celui de-al doilea război mondial, care au fost lansate între 8 ianuarie 1942—22 martie 1943 pe direcţia generală a oraşelor Rjev, Sicevka şi Viazma împotriva pungii germane din apropierea oraşului Moscova. Seria de bătălii a mai fost numită "maşina de tocat carne de la Rjev" ("Ржевская мясорубка") datorită numărului uriaş de victime din timpul luptelor.

Această parte a luptelor de pe frontul de răsărit din timpul a ceea ce istoriografia sovietică a denumit Marele Război Patriotic este foarte puţin acoperită de cercetarea ştiinţifică atât în perioada sovietică cât şi în zilele noaster. Unele progrese au apărut după prăbuşirea Uniunii Sovietice şi desecretizarea anumitor arhive. Datele exacte ale bătăliilor, pregătirile, luptele propriuzise, urmările şi pierderile suferite de combatanţi nu sunt încă total clarificate.

Principalele operaţiuni care au fost indentificate sunt:

prima ofensivă Rjev-Viazma;
prima ofensivă Rjev-Sicevka;
a doua ofensivă Rjev-Sicevka cunoscută şi cu numele de cod "Operaţiunea Marte" şi
a doua ofensivă Rjev-Viazma.

[modifică] Luptele

În timpul contraofensivei de iarnă din 1941 şi a primei ofensive Rjev-Viazma din ianuarie-aprilie 1942, forţele germane au fost împinse spre vest din faţa Moscovei. Ca rezultat, a fost format o pungă de-a lungul liniei frontului pe direcţia capitalei sovietice, care a devenit cunoscută sub numele de "punga Rjev-Viazma". Această pungă era extrem de importantă din punct de vedere strategic pentru Grupul de Armate Centru datorită ameninţării care o reprezenta pentru Moscova, din acest motiv zona fiind foste puternic fortificată şi apărată de germani.

Forţele sovietice de-a lungul Frontului Kalinin şi a Frontului Vestic au penetrat liniile defensive germane la vest de Rjev în ianuarie, dar, datorită problemelor cu aprovizionarea, Armatele sivietice a 22-a, a 29-a şi a39-a au fost încercuite. Pentru a elimina ameninţarea sovietică din spatele Armatei a 9-a germane, a fost declanşată pe 2 iulie "Operaţiunea Seydlitz". Operaţiunea germană s-a încheiat pe 12 iulie cu eliminarea tuturor forţelor sovietic prinse în încercuire.

Între iulie şi octombrie, forţele sovietice au făcut mai multe tentative de spargere a liniilor germane, care au eşuat în cele din urmă. Linia frontului de jur-împrejurul oraşului Rjev s-a apropiat de oraş şi a micşoarat în oarecare măsură dimensiunile pungii. În această perioadă, oraşul Subzov a fost eliberat de Armat Roşie.

Ofensiva Rjev-Sicevka din noiembrie-decembrie 1942, cunoscută cu numele de cod "Operaţiunea Marte", a fost cel puţin la fel de sângeroasă ca prima ofensivă din regiune şi a fost de asemenea un eşec, dar sovieticii au reuşit să împiedice trimiterea forţelor germane atacate în sprijinul Armatei a 6-a, care lupta să se salveze de la Stalingrad.

Până în cele din urmă, datorită cursului general al războiului, Hitler a ordoant forţelor germane să evacueze punga în martie 1943 în timpul "Operaţiunii Buffel". Retragerea germană din zona Rjev s-a transformat în scurtă vreme într-o luptă de urmărire a Wehrmacht de către Armata Roşie.

[modifică] Pierderi

Numărul celor căzuţi în timpul seriei de bătălii de la Rjev nu este clar, dar pierderile totale sovietice sunt estimate la 500.000 – 1.000.000 de oameni, iar cele germane al 300.000 – 450.000.