Bătălia de la Rostov (1941)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Frontul de Răsărit (Al Doilea Război Mondial)

Barbarossa –Finlanda – Silberfuchs – Smolensk 1 –Odessa – Elnia – Harkov 1 – Uman – Kiev 1 – Rostov 1 – Leningrad – Moscova – Sevastopol – Rjev-Viazma – Harkov 2 – Fall Blau – Voronej 1 – Edelweiss – Stalingrad – Velikie Luki – Uranus – Rjev-Sicevka – Saturn – Harkov 3 – Kursk – Smolensk 2 – Belgorod – Harkov 4 – Nipru – Kiev 2 – Korsun – Narva 1 – Narva 2 – Punga lui Hube – Bagration – Lvov-Sandomierz – Iaşi-Chişinău – Debreţin – Budapesta–Vistula-Oder – Balaton – Königsberg – Berlin – Halbe – Praga

Prima bătălie de la Rostov a fost o luptă dusă pe frontul de răsărit al celui de-al doilea război mondial înregiunea oraşului Rostov-pe-Don, între Grupul de Armate Sud german (Gerd von Rundstedt) şi Frontul de Sud sovietic (Iakov Timofeevici Cerevicenko).

[modifică] Preludiu

După victoria din bătălia de la Kiev din septembrie 1941, Grupul de Armate Sud a atacat dinspre râul Nipru spre coasta Mării Azov. Armata a 6-a (Walther von Reichenau) a cucerit Harkovul. Armata a 17-a germană (Carl-Heinrich von Stülpnagel) a mărşăluit prin Poltava spre Voroşilovgrad. Armata a 11-a germană (Erich von Manstein) a atacat Crimeea, preluând controlul peninsulei până în toamnă, (cu excepţia Sevastopolului, care a rezistat până pe 3 iulie 1942).

Armata I Panzer (Ewald von Kleist) a plecat din Kiev şi a încercuit trupele sovietice la Melitopol în octombrie, apoi s-a îndreptat spre est de-a lungul malului Mării Azov spre Rostov şi gura de vărsare a râului Don, considerată ca fiind poarta de spre Caucaz.

[modifică] Bătălia

Pe 21 noiembrie, germanii au cucerit Rostovul. Totuşi, liniile germane erau mult prea întinse, iar avertismentele lui Kleist în legătură cu faptul că flancul său stâng era vulnerabil iar tancurile de sub comanda lui erau de nefolosit datorită temperaturilor foarte scăzute, au fost ignorate. Pe 27 noiembrie, Armata a 37-a sovietică, comandată de Anton Ivanovici Lopatin, a contraatacat în zona Armatei I Panzer, forţând-o să se retragă din oraş. Adolf Hitler a contramandat retragerea. În condiţiile în care von Rundstedt a refuzat să se supună ordinului, Hitler l-a înlocuit. Totuşi, retragerea era inevitabilă, Armata I Panzer a fost forţată să se replieze spre râul Mius şi oraşul Taganrog. Aceasta a fost prima retragere importantă din timpul războiului.

[modifică] Vedeţi şi

• A doua bătălie de la Rostov – recucerirea de către germani a oraşului în 1942;
• A treia bătălie de la Rostov – eliberarea oraşului de către Armata Roşie în 1943.