Wikipedia:Versu nostru
Di Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Sta pà ggina cunteni astratti dâ littiratura siciliana chi foru pubbricati ntâ pà ggina principali nta l'appòsita finestra. Rapprisèntanu asempi dâ littiratura tìpici e aducativi, supratuttu dâ lingua littiraria stissa. Spiramu ca chiddi chi n'attròvanu ccà pâ prima vota, forsi senza na canuscenza bona dû sicilianu, s'addùnanu ca la lingua scritta asisti, e hà sempri asistutu, e ca la wikipedia siciliana prova a riflèttiri sta lingua scritta asistenti.
Lu tìtulu di sta pà ggina: Versu nostru porta dui significanzi. Nu versu fa parti di na puisìa, e dunca rapprisenta nu tèrmini littirariu, ma significa puru «modu» o «manera», p'asempiu: «Fallu a versu nostru», zzoè, l'avissi a fari pû nostru modu o comu facemu nuià tri. Diri ca unu fa lu versu di n'à utru signìfica cci sta immitannu.
P'ogni astrattu chi veni prisintatu ntâ finestra dâ Pà ggina Principali, l'ammustramu ccà e cci mintemu na discrizzioni di l'òpira, na spiacazzioni dû cuntestu e/o na lijami chi vi ndrizza a na vuci p'ammustrà rivi l'òpira pi di cchiù e/o à utra nfurmazzioni chi cci apparteni.
ÃŒndici |
[cancia] 2008
[cancia] 26 di maiu
Lingua e dialettu, Gnazziu Buttitta, 1970
- Un populu
- mittitulu a catina
- spuggghiatulu
- attuppatici a
- vucca,
- è ancora libiru.
[cancia] 2 di giugnu
Di nu rèpitu dû carnivali (tradizziunali)
- È mortu lu Nannu
- Lu Nannu murìu!
- Pri fin'a n'Ã utr'annu
- nun pipita cchiù!
[cancia] 9 di giugnu
Di Mi veni a menti di Giuseppi Scandurra:
- Quannu tra canni e salici arrivai,
- l'ummira mia si spersi frunni frunni
- e senza cumpagnia sulu ristai.
- Dicennu: Rosa venimi e mi trovi
- macari ca ti parru e non rispunni
- macari ca pri l'ummira ti movi.
[cancia] 16 di giugnu
Di La Barunissa di Carini, na puisìa pupulana e tradizziunali:
- e sempri chi lu senziu cci smacedda,
- ch’havi davanti na fijura bedda;
- e sempri chi lu senziu 'un ha valuri,
- ca tutti cosi domina l’amuri.
[cancia] 23 di giugnu
Di Celia, Lib. 2, viii, (c. 1580) di Antoniu Vinizzianu:
- In parti dubbiu e in parti sicuru,
- fra lu zertu e l'inzertu scurru e penzu,
- contemplu ora lu chiaru, ora lu scuru,
- e dugnu or'unu ed ora un autru senzu;
- pisu, assuttighiu, bilanzu, misuru,
- criju, non criju, risolvu e ripenzu,
- ogn'hura penzu e guastu, muru e smuru,
- e sempri ddà finixxu, undi 'ncumenzu.