Specie (biologie)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
[modifică] Consideraţii generale
- Specia este categoria sistematică fundamentală, inferioară genului şi superioară subspeciei.
[modifică] Prima folosire a noţiunii de specie
- Noţiunea de specie este folosită pentru prima dată de John Ray în anul 1686 în lucrarea sa Historia plantarum.
[modifică] Concepţia lui John Ray
Tot în lucrarea amintită, Historia plantarum, Ray dă şi o primă definiţie acestei categorii sitematice. Astfel, Ray înţelege prin specie grupe, sau totalităţi de organisme asemănătoare între ele, care au capacitatea să se reproducă între ele şi să dea descendenţi, care sunt asemănători cu părinţii lor.
- Rey evidenţiază în lucrarea sa unele caracteristici ale speciei.
- a) Caracterul de grup. Specia este formată dintr-un număr de indivizi.
- b) Capacitatea de înmulţire de sine stătătoare a grupului.
- c) Asemănarea morfologică şi fiziologică a indivizilor care aparţin grupului ce formează specia.
- Ray era fixist şi creaţionist, atitudine îmbraţişată de majoritatea biologilor epocii sale.
- De remarcat că el constată foarte bine că descendenţii nu sunt identici cu părinţii, ci asemănători.
- Rey constată deasemenea că indivizii unei specii se pot modifica în urma schimbării condiţiilor mediului. El consideră că aceste variaţii ale indivizilor sunt abateri întâmplătoare de la tipul de bază al speciei. Deasemenea, Rey consideră că aceste variaţii nu depăşesc limitele speciei. Cu toate acestea, Ray admitea că în unele împrejurări poate avea loc tansformarea unei specii în alta, aşa numita transmutaţie a speciilor. Exemplele date însă nu sunt elocvente.
[modifică] Concepţia lui Linné
[modifică] Definiţie
[modifică] Concepţia lui Buffon
[modifică] Definiţie
[modifică] Concepţia lui Lamarck
[modifică] Definiţie
[modifică] Concepţia lui Darwin
[modifică] Definiţie
[modifică] Concepţia lui Hugo de Vries
[modifică] Definiţie
[modifică] Modul de scriere al denumirii speciilor
[modifică] Caracteristicile speciilor
[modifică] Subcategorii ale unităţii taxonomice specie
Subspecie, rasă, formă
- În natură există unităţi de vieţuitoare cu descendenţă comună, având particularităţi morfologice, fiziologice, biochimice, ecologice, cu o stabilitate relativ ridicată şi mai slab variabile în decursul unui şir de generaţii. Asemenea unităţi naturale au fost numite specii.
- În biologie specia este unitatea de bază a biodiversităţii.
- Bazele teoriei moderne a speciilor (numele binar, ca şi majoritatea altor aspecte formale ale nomenclaturii biologice), au fost elaborate, în anii 1700 de către Carl Linné, care a generalizat nomenclatura binară, (numită şi "sistemul Linnéan").
- Potrivit acestei clasificări ştiinţifice, unei specii i se atribuie un nume format din două cuvinte în limba latină. Primul dintre ele reprezintă genul de care aparţine (scris cu majusculă), urmat de un atribut specific. De exemplu, oamenii aparţin genului Homo şi sunt în specia Homo sapiens. Numele speciei este întregul nume binar şi nu doar al doilea termen (atributul specific).
- Conform teoriei evoluţioniste, specia este caracterizată prin variabilitate.
- Speciile pot fi scindate în rase geografice, rase ecologice, sau unele nu cuprind de loc rase.
[modifică] Vezi şi
- ADN
- Botanică
- Charles Darwin
- Evoluţie
- Facultatea germinativă
- Nomenclatura binară
- Legea întoarcerilor accelerate
- Legea Haeckel
- Portal:Biologie
- Portal:Biologie/Introducere
- Portal:Biologie/Biografie selectată
- Revoluţia ştiinţifică
- Singularitate tehnologică
- Stare de conservare
- Rasă
- Selecţie
- Variabilitate
- Variaţie
- Habitat
- Mamifer
- Cal
- Popândău
- Şobolan
[modifică] Bibliografie
- Dicţionar enciclopedic român, Editura politică, Bucureşti - 1966.
| Taxonomie |
|
Supraregn - Regn - Subregn - Infraregn - |
