Augustus De Morgan
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Augustus De Morgan (n. 27 iunie 1806, d. 18 martie 1871) a fost matematician britanic, celebru pentru contribuţiile sale în logica matematică, motiv pentru care este considerat întemeietorul logicii formale.
Cuprins |
[modifică] Biografie
[modifică] Tinereţea
S-a născut în Madurai, India. Tatăl era colonel în serviciul armatei britanice din această ţară, pe atunci colonie britanică. Mama descindea din familia lui James Dodson (matematician britanic care întocmise o tabelă de antilogaritmi).
Pe când August avea doar şapte luni, tatăl său şi-a trimis familia în Anglia.
[modifică] Pregătirea universitară
În 1823 intră la Trinity College, Cambridge. I-a avut ca mentori pe George Peacock şi William Whewell care i-au devenit prieteni. După absolvire (prin care obţine gradul de "Bachelor of Arts") îşi continuă studiile la Londra, unde studiază dreptul la University College.
La 22 de ani, De Morgan este numit profesor de matematică la universitatea londoneză. Succesul său pedagogic a fost notabil. Fiecare curs se încheia cu probleme interesante, pe care studenţii trebuiau să le rezolve până la cursul următor. Nu mai puţin celebru a fost şi discursul său "On the study of mathematics", care ulterior avea să fie retipărit şi în Statele Unite.
În 1837 se căsătoreşte cu Sophie Elisabeth. Are trei băieţi şi patru fete. Dintre aceştia, George îi urmează cariera matematică, căci avea să înfiinţeze, împreună cu alţi absolvenţi ai University College, o societate matematică şi anume London Mathematical Society. Augustus De Morgan i-a fost primul preşedinte, iar George secretar.
[modifică] Bătrâneţea
La 60 de ani, datorită unor nemulţumiri privind încălcarea principiului neutralităţii religioase în ceea ce priveşte numirea în posturile universitare, De Morgan îşi dă demisia şi se retrage. Beneficiază de o pensie de 500 de dolari. Linişte vieţii sale este tulburată de decesul fiului său, George, apoi a uneia din fiice.
[modifică] Opera matematică
- 1830: Publică Elements of Arithmetic.
- 1836: În lucrarea An Explanation of the Gnomonic Projection of the Sphere[1] prezintă diverse probleme ale astronomiei dovedind înclinaţie şi în acest domeniu.
- 1837: În Elements of Trigonometry and trigonometrical Analysis[2] face o trecere în revistă a funcţiilor trigonometrice şi aplicaţiile acestora.
- 1838: Introduce termenul de inducţie matematică pentru acea metodă de demonstraţie descoperită anterior de către Pascal (1654) şi Fermat (1659) (independent unul de celălalt).
- 1847: În scrierea sa Formal Logic prezintă ceea ce ulterior vor fi denumite "Legile lui De Morgan" (în teoriei mulţimilor). Aceasta face parte din cadrul celor mai mari contribuţii ale sale la reformarea logicii matematice.
- 1849: În lucrarea Trigonometry and Double Algebra dă o interpretare geometrică a numerelor complexe.
Poartă corespondenţă cu alţi matematicieni ai epocii: Hamilton şi Babbage.
