Atentatele din 11 martie 2004 de la Madrid
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cuprins |
[modifică] Detalii ale atentatelor
- Toate momentele sunt în ora locală a Spaniei (UTC+1) dacă nu se specifică contrariul.
În dimineaţa zilei de joi 11 martie 2004, zece rucsacuri încărcate cu TNT au explodat în patru trenuri în Madrid (Spania) în timp ce intrau şi ieşeau pasageri din patru staţii diferite.
Exploziile au avut loc simultan, între 7:39 şi 7:42 dimineaţa în staţiile madrilene Atocha (3 bombe), El Pozo del Tío Raimundo (2 bombe) şi Santa Eugenia (1 bombă) şi o a patra în calea Téllez spre Atocha (4 bombe). Forţele de securitate au găsit şi alte trenuri încărcate cu explozibil, după cele declarate de ministrul de interne spaniol Ángel Acebes, ce aveau să fie detonate la ajungerea ambulanţelor.
[modifică] Gravitatea atentatelor
Atacul a produs cel puţin 199 de morţi (dintre aceştia 181 în momentul efectiv al exploziilor) şi 1467 răniţi, număr cu care devine al doilea cel mai puternic atac suferit de Europa în timpuri de pace, după atacul aerian (asupra unui avion Pan Am) din Lockerbie pe 21 decembrie 1988.
Poliţia a detonat mai multe bombe care aveau să explodeze în staţii. Un total de 13 bombe au fost pregătite pentru atacul ce a avut loc cu trei zile înainte de alegerile generale.
Patruzeci şi unu de morţi erau cetăţeni străini, printre care cincisprezece proveneau din România, câte cinci din Ecuador şi Peru, patru din Polonia, trei din Columbia, doi din Honduras, şi câte unul din Bulgaria, Chile, Cuba, Republica Dominicană, Guineea-Bissau, Franţa şi Maroc.
[modifică] Autor
Autorii atentatului nu sunt cunoscuţi încă, dar investigaţiile continuă. O ipoteză importantă este cea lansată de guvernul spaniol care incriminează Organizaţia Separatistă Bască (ETA). Altă ipoteză, cea lansată de un ziar arab apărut la Londra, citează o declaraţie posibil aparţinând Al-Qaidei în care organizaţia revendică atentatul motivată fiind de sprijinul acordat de José María Aznar guvernului american, după Atentatele din 11 septembrie 2001 de la New York.
[modifică] ETA
În primă fază, atentatul a fost atribuit, de către guvern şi majoritate mediilor de comunicaţie, organizaţiei ETA. Garda Civilă a dejucat deja numeroase planuri atrbuite organizaţiei separatiste şi pe 29 februarie a capturat peste 500 kg de explozivi şi a arestat presupuşi membri ai ETA. Explozivii erau de acelaşi tip ca cel folosit la atentatele de la Madrid. (Acest lucru pare să fie dezminţit în ultimele infomaţii de la Interne).
Totuşi, ETA obişnuia să anunţe înainte de atacurile sale indiscriminante, iar înainte de acest atac nu a existat nici un anunţ. Directorul Europol, Jürgen Storbeck, a precizat că exploziile "nu corespund cu modus operandi pe care ETA l-a adoptat până acum". În plus, ţinând cont că atacurile se produc la 2 ani şi jumătate după atentatele din 11 septembrie 2001 de la New York (911 zile, iar în engleză atentatul este de obicei referit ca şi 9/11), s-ar putea zice că atentatorii urmează tipul celor care atacă în zile cu semnificaţie importantă pentru ei.
ETA a revendicat responsabilitatea pentru mai mult de 800 de morţi de la fondarea sa, în 1968. ETA a atentat şi cu alte ocazii în perioada campaniei electorale.
[modifică] Al-Qaida sau un grup asemănător
Arnaldo Otegi, lider al partidului politic Batasuna, scos în afara legii pentru legăturile sale cu ETA "respinge în totalitate" acest "masacru" şi orice legătură a sa cu atentatul. A sugerat ca ipoteză că vinovaţi ar fi terorişti islamici ca Al-Qaida, probabil ca răspuns la sprijinul spaniol dat invaziei Irakului. Prima reacţie a guvernului a fost să respingă această interpretare, considerând că este vorba de inducerea în eroare a investigaţiei.
În seara/noaptea lui 11 martie, conform Ministrului de Interne al Spaniei, se deschide o nouă linie de investigaţie, care are să găsească o casetă audio în arabă cu verseturi din Coran într-o furgonetă, la Alcalá de Henares, de unde veneau trei din cele patru trenuri. În aceaşi linie, ziarul 'Al Quds Al Arabi' Al-Quds a primit la sediul său din Londra o scrisoare care afirma că Brigadele lui Abu Hafs Al Masri, în numele al-Qaidei, reţeaua teroristă a lui Osama bin Laden, se află în spatele atentatelor de la Madrid. Scrisoarea mai zice că atacurile au fost "o reglare de conturi" cu Spania, pe care o acuză de complicitate cu Statele Unite şi Regatul Unit, de o "cruciadă contra Islamului".
Mai târziu, au apărut îndoieli în privinţa autenticităţii acestui comunicat, deoarece grupul a mai reclamat responsabilitate în numele Al-Qaidei în atentatul contra sinagogilor din Turcia pe 15 noiembrie 2003 şi delegaţiei Naţiunilor Unite în Bagdad pe 19 august acelaşi an.
În noiembrie 2001, autorităţiile spaniole au arestat opt oameni suspectaţi de a opera pentru al-Qaida, unul dintre ei având relaţii în trecut cu ETA. Osama bin Laden a ameninţat public în 2003 cu acţiuni de pedepsire contra ţărilor care vor sprijini Statele Unite în invazia Irakului, indicând foarte clar numele Spaniei, care are 1300 soldaţi pe pământul irakian la începutul lui 2004.
La orele 14 în ziua de 12 martie, Ministrul de Interne a dat o serie de detalii referitoare la detonare şi tipul de exploziv implicat, care pare să sublinieze bănuielile asupra unui grup islamic.
[modifică] Antecedente: săptămâna precedentă
Cu o zi înainte, două persoane au distribuit broşuri în regiunea bască, în care se vorbea de atacarea Reţelei Naţionale de Căi Ferate Spaniole, RENFE.
Săptămâna anterioară, un grup terorist numit AZF a negociat cu Ministrul de Interne francez, după ce a ameninţat că va atenta la reţeaua de căi ferată franceză. AZF era numele unei fabrici care a explodat accidental, conform informaţiilor oficiale, în oraşul Toulouse, la câteva sute de kilometru de frontiera cu Spania, pe 21 septembrie 2001, la doar zece zile de la momentul 11 septembrie 2001. Până în ziua de azi, nu s-au găsit legături între aceste două evenimente.
[modifică] Reacţii politice şi sociale
[modifică] Pe plan naţional
- La numai trei zile înainte de alegerile generale, principalele partide politice din Spania şi-au suspendat campania electorală ca urmare a atentatelor.
- Guvernul a decretat trei zile de doliu naţional şi a chemat populaţia la manifestări în toate oraşele principale sub emblema "Cu victimele, cu Constituţia, împotriva terorismului".
- Regele Juan Carlos I a ţinut un discurs televizat condamnând atentatul. De obicei singura astfel de apariţie a regelui la televiziune este cu ocazia sărbătorilor de Crăciun. În discurs el nu a menţionat deloc grupările ETA sau Al Qaida.
[modifică] Pe plan internaţional
- Diverşi lideri mondiali şi-au exprimat condamnarea lor asupra atentatelor de la Madrid şi s-au solidarizat cu victimele. Printre aceştia s-a aflat şi prim-ministrul român Adrian Năstase.
- Parlamentul European a declarat ziua de 11 martie "ziua victimelor terorismului".
- Statele Unite oferă sprijinul lor în lupta antiteroristă pentru a găsi responsabilii.
- Israel trimite experţi pentru recunoaşterea cadavrelor şi analiza ADN.
- Amnisty International condamnă atentatele. [1]
- Portugalia declară ziua următoare, 12 martie, zi de doliu naţional.
- În Franţa, toate steagurile maţionale au fost coborâte în bernă în timpul celor trei zile de doliu din Spania.
- Personalităţi precum Romano Prodi, Silvio Berlusconi, Jean-Pierre Raffarin şi Joschka Fischer au venit pe 12 martie la Madrid pentru a participa la protestele pacifiste de la 7 seara.
- Cea mai mare parte din bursele europene au căzut cu procente între 2 şi 3% ca şi consecinţă a atacurilor de la Madrid. Indicele Dow Jones a căzut cu 1,6%. Acţiunile întreprinderilor legate de aviaţie şi turism au fost cele mai afectate.
- În România, drapelul naţional a fost coborât în bernă, iar ziua de 14 martie a fost declarată zi de doliu naţional, în solidaritate cu victimele din atentat (la acel moment existau 9 morţi, 8 dispăruţi şi 24 de persoane erau încă internate în spital).
[modifică] Legături externe
[modifică] În română
- Adevărul - Cel puţin 50 de români - victime în cel mai grav atentat săvârşit vreodată în Europa
- Curierul Naţional - Cine a lovit Madridul: ETA sau Al-Qaida?
- Libertatea - Cine sunt teroriştii?
- Jurnalul Naţional - Solidaritate
- Evenimentul Zilei - Tragedie românească
- Gardianul - Români pribegi, victime în Războiul Terorii
- Realitatea.tv Milioane de oameni împotriva terorismului
- TVR - Masacru la Madrid
- Ministerul Afacerilor Externe - Ştiri şi Comunicate
- Ministerul Afacerilor Externe - Lista românilor internaţi în spitale
- Deutsche Welle - Revista presei deidcată atentatului
- Deutsche Welle - Anchetă pentru depistarea teroriştilor
- Acasă.ro - Atentat Al-Qaeda la Madrid
- Rol.ro - Cel mai grav atentat din istoria Spaniei
- Rompres - Grup operativ la nivelul SGG în urma atentatelor de la Madrid
[modifică] În spaniolă
- CincoDías
- La Vanguardia
- El Semanal
- Informaţii RENFE
- Informaţii Ministerul de Interne spaniol
- Lista răniţilor
- Discursul Regelui Juan Carlos adresat naţiunii
- Yahoo! News
- Cinco Días
- El Semanal Digital
- El País
- Gara
- El Mundo
- Cinco Días - Ipoteză referitoare la responsabilităţii al-Qaida în atentate
- Ministerul de Interne al Spaniei
[modifică] În engleză
- BBC News
- Raport de ştiri de la BBC
- Acoperire CNN
- Acoperire deplină Yahoo!
- Imagini de la Reuters şi AFP
- Raport de ştiri de la CBC
- Rezoluţia 153 a Consiliului de Securitate ONU
- Reuters
