Regatul Unit

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord (engleză United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland) este un stat independent în Europa de Vest. Este compus din patru ţări tradiţionale: Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, precum şi din mai multe teritorii dependente. Capitală a sa este oraşul Londra.

Regatul Unit este numit, în mod obişnuit, în româneşte, Marea Britanie, chiar dacă acest nume nu este întru totul corect, deoarece Marea Britanie desemnează doar Anglia, Scoţia şi Ţara Galilor. Regatul Unit nu trebuie însă confundat cu Anglia - una din ţările constituente.

Cea mai mare parte a sa este situată lângă coasta continentală de nord-vest a Europei continentale, regatul fiind înconjurat de Marea Nordului, Canalul Mânecii şi de Oceanul Atlantic.

Cuprins 1 Istorie 2 Politică 3 Subdiviziuni 4 Geografie 5 Economie 6 Demografie 7 Cultură 8 Vezi şi 9 Note 10 Legături externe

[modifică] Istorie

Regatul Unit de acum s-a construit în jurul regatelor independente ale Angliei şi Scoţiei, ambele existente încă din secolul al X-lea. Ţara Galilor face parte din Regatul englez începînd cu 1535. Prin Legea Uniunii din 1707, Anglia şi Scoţia se unesc de drept sub un singur monarh, formînd Regatul Marii Britanii; cele două regate fuseseră conduse de acelaşi monarh încă din 1603. Unirea Scoţiei cu Anglia nu a fost bine primită de populaţia băştinaşă scoţiană.

Irlanda, care între secolele al XII-lea şi al XVII-lea fusese treptat adusă sub controlul englez, este anexată oficial la Regatul britanic prin Legea Uniunii din 1800, astfel luînd naştere Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei. Nici această unire nu a avut sprijinul popular al populaţiei native irlandeze.

Treptat, beneficiind de puterea sa maritimă, ca şi de revoluţia industrială, Regatul englez şi, mai apoi, britanic s-a extins masiv atît înspre răsăsit (India, Oceania) cît şi înspre apus, în America nu demult descoperită de Columb. La mijlocul secolului al XIX-lea, Regatul britanic era cea mai importantă putere economică şi militară a lumii. Multe din ideile contemporane ale lumii occidentale despre democraţie parlamentară, economie de piaţă şi libertate au luat naştere în Imperiul britanic, pentru a nu mai aminti de progresele înregistrate în domeniul literaturii şi ştiinţei. La apogeul său, Imperiul ocupa un sfert din suprafaţa Pămîntului.

Împreună cu Franţa şi Rusia creează Antanta. Regatul Unit este învingător în Primul Război Mondial.

De la începutul secolului al XX-lea, influenţa britanică s-a diminuat constant. Al doilea război mondial a adus, pe lîngă serioase probleme economice, şi dezmembrarea Imperiului, prin separarea coloniilor în state independente. Aceasta a condus la reinventarea Regatului Unit ca un stat european modern şi prosper.

Regatul Unit este membru al Comunităţii Economice Europene din 1973, însă atitudinea britanicilor faţă de piaţa unică europeană este mai degrabă rezervată. Regatul Unit încă refuză adoptarea monedei euro, iar euroscepticismul se menţine la cote ridicate.

Reforma politică în Regatul Unit este în plină desfăşurare. În 1997 a fost recreat Parlamentul regional scoţian, iar în 1999 s-au înfiinţat Parlamente în Ţara Galilor şi Irlanda de Nord. Monarhia se bucură,în continuare, de popularitate, în vreme ce republicanii adună între 15% şi 25% cotă de popularitate.

Regatul Unit este membru în Commonwealth, membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, şi, de asemenea, un membru cheie al NATO. Este, de asemenea, una dintre puţinele puteri nucleare (4 submarine clasa Vanguard cu 384 de focoase termonucleare MIRV pe rachete Trident II).

[modifică] Politică

Regatul Unit este o monarhie constituţională, în care puterea executivă este atribuită Guvernului ("Guvernul Majestăţii Sale") şi provine de la Parlament. Este una din puţinele ţări actuale care nu au o Constituţie. Primul ministru este şeful Guvernului şi este responsabil în faţa Camerei Comunelor, camera inferioară a Parlamentului. Acest sistem de guvernare a fost emulat şi în alte părţi ale lumii şi este cunoscut sub numele de modelul Westminster.

Suveranul are, teoretic, puteri largi, însă, în practică, îndeplineşte doar funcţii ceremoniale. Suveranul este cel care promulgă legile emise de Parlament. De asemenea, el deschide în fiecare an sesiunea Parlamentului cu aşa-numitul Mesaj al Coroanei, care este, de fapt, un program de guvernare. Suveranul Regatului Unit este monarh de drept şi în alte 15 ţări ale Commonwealth-ului.

Actualul suveran al Regatului Unit este Regina Elisabeta a II-a, care a urcat pe tron în 1952 şi a fost încoronată în 1953.

Parlamentul este instituţia legislativă naţională a Regatului. Este compusă din două Camere: Camera Comunelor, cu membri aleşi, şi Camera Lorzilor, ai cărei membri sunt, în general, numiţi. Camera Comunelor are puteri mai mari decît cea a Lorzilor şi poate trece legi respinse de către cea din urmă. Camera Comunelor este compusă din 646 membri, fiecare în parte fiind ales dintr-o circumscripţie electorală, prin sistemul first past the post, zis şi "the winner takes it all" - candidatul cu cel mai mare număr de voturi într-o circumscripţie cîştigă mandatul. Camera Lorzilor are 724 de membri, din rîndurile aristocraţiei britanice şi ale clerului.

Miniştrii Guvernului sunt aleşi prin convenţie dintre membrii Camerei Comunelor, deşi unii provin şi din Camera Lorzilor. Miniştrii sunt învestiţi cu putere executivă, dar şi legislativă. Primul-ministru este, în general, şeful partidului cu cei mai mulţi reprezentanţi în Camera Comunelor. Actualul Prim-ministru este Gordon Brown, şeful Partidului Laburist, în funcţie din 2007 .

Regatul Unit are un sistem de protecţie socială foarte cuprinzător şi se proclamă un stat social sau "stat asistenţial" (welfare state). Bazele sistemului actual de protecţie socială au fost puse de economistul William Beveridge în 1942. Acest sistem a rămas cunoscut sub numele de modelul Beveridge.

[modifică] Subdiviziuni

Regatul Unit este format din ţările constituente Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord. Fiecare ţară constituentă are propriile subdiviziuni, după cum urmează:

• Anglia este împărţită în nouă regiuni: East of England, East Midlands, Greater London, North East, North West, South East, South West, West Midlands şi Yorkshire and the Humber. La rîndul lor, aceste regiuni sînt împărţite în comitate administrative şi autorităţi unitare, cu excepţia Londrei Mari, care este împărţită în "burguri".
• Scoţia este împărţită în 32 de zone de consiliu;
• Ţara Galilor constă din 22 de autorităţi unitare: 10 "burguri-comitat", 9 comitate şi 3 oraşe;
• Irlanda de Nord este divizată în 26 de districte..

Există şi câteva dependenţe ce aparţin de coroană: Anguilla, Gibraltar, Insulele Bermude, Insulele Canalului, Insulele Cayman, Insulele Falkland, Insulele Georgia de Sud şi Sandwich de Sud, Insula Man, Insula Montserrat, Insula Pitcairn, Insula Sfânta Elena, Insulele Turks şi Caicos, Insulele Virgine Britanice, Teritoriul Antarctic Britanic, Teritoriul Britanic din Oceanul Indian.

[modifică] Geografie

Relieful Angliei constă în majoritate din coline joase, despărţite, de la nord la sud, de un lanţ de dealuri şi munţi (Cumbria, Munţii Pennini). Altitudinile vîrfurilor muntoase nu depăşesc 1000 m. Rîurile engleze majore sunt Tamisa, Severn, Trent şi Ouse. Cele mai importante oraşe sînt Londra, Manchester, Birmingham, Leeds, Newcastle upon Tyne, Sheffield, Bristol, Liverpool, Leicester, Nottingham. Tunelul Canalului Mânecii, care începe din apropiere de Dover, face legătura cu Franţa.

Ţara Galilor este în majoritate muntoasă, cel mai înalt punct fiind vârful Snowdon, cu 1085 m. La nord se găsesşte insula Anglesey. Cel mai mare oraş este capitala, Cardiff, urmat de Swansea, Newport şi Wrexham.

Geografia Scoţiei este variată, cu porţiuni joase în sud şi est, şi porţiuni muntoase (highlands) în nord şi vest, unde se află şi Ben Nevis (1343 m), cel mai înalt vîrf din Regat. În largul coastelor scoţiene se găsesc numeroase insule, cele mai importante fiind arhipelagurile Hebride, Shetland şi Orkney. Oraşele principale sînt Edinburgh, Glasgow, Aberdeen şi Dundee.

Irlanda de Nord are un relief predominant colinar. Oraşele majore sînt Belfast şi Londonderry.

Vezi şi:

• Listă de oraşe din Regatul Unit

[modifică] Economie

Regatul Unit are o economie de esenţă capitalistă (a şasea ca mărime din lume), şi este un centru comercial şi financiar de frunte al lumii. În ultimele decenii, guvernul s-a angajat în privatizări majore şi a crescut cheltuielile cu protecţia socială.

Agricultura este intensivă, puternic mecanizată şi foarte eficientă după standardele europene, producînd 60% din necesarul de hrană cu doar 1% din populaţia activă. Regatul Unit deţine mari rezerve de energie constînd în cărbune, gaze naturale şi petrol (ultimele două exploatate din Marea Nordului). Producţia de energie contribuie la PIB cu 10%, una din cele mai ridicate rate din toate statele industrializate.

Serviciile contribuie la PIB în proporţia cea mai însemnată, îndeosebi serviciile bancare, de asigurări şi de consultanţă de afaceri. Ponderea industriei continuă să scadă, cu toate că Regatul Unit rămîne cel mai important fabricant european de armament, produse din petrol, computere, televizoare şi telefoane mobile. Turismul ocupă şi el un loc important, Regatul Unit fiind a şasea destinaţie turistică din lume ca popularitate, cu 24 milioane de turişti pe an.

Marea Britanie a devenit în 2007 cel mai mare exportator de echipamente militare din lume. Marea Britanie a câştigat din exportul de armament 10 miliarde de GBP în 2007, deţinand astfel o cotă de 33% din exporturile mondiale de armament, peste cota deţinută de Statele Unite.^[1]

[modifică] Demografie

Limba primară de comunicare este engleza. Alte limbi locale folosite sînt limbile celtice: velşă (galeză), irlandeză, gaelică scoţiană; precum şi limba cornică, vorbită în Cornwall. Imigranţii ultimelor decenii vorbesc cantoneză, limbi indiene (gujarati, bengali, urdu, hindi, punjabi), sau creolă jamaicană. În Regatul Unit se găsesc cei mai mulţi vorbitori de limbi indiene din afara subcontinentului indian.

[modifică] Cultură

În Regatul Unit se află două dintre cele mai vechi şi mai celebre universităţi ale lumii, Oxford şi Cambridge. Regatul a dat lumii mulţi savanţi şi ingineri străluciţi, precum Sir Isaac Newton, Charles Darwin, Michael Faraday, Paul Dirac sau Isambard Kingdom Brunel; invenţii precum motor cu aburi, motorul cu combustie internă, locomotiva, costumul, vaccinul, vasele din cristal, televiziunea, radioul, telefonul, hovercraft-ul, îşi au originea în Regatul Unit.

Dramaturgul William Shakespeare este considerat cel mai celebru scriitor al lumii. Alţi autori prestigioşi au fost surorile Brontë (Charlotte, Emily şi Anne), Jane Austen, J. K. Rowling, Agatha Christie, J. R. R. Tolkien şi Charles Dickens. Poeţi importanţi sunt George Gordon Byron, Robert Burns, Lord Tennyson, Thomas Hardy, William Blake sau Dylan Thomas. Vezi şi Literatură engleză.

Din Regatul Unit au provenit compozitorii William Byrd, John Taverner, Thomas Tallis şi Henry Purcell, din secolele XVI-XVII, iar mai recent, Sir Edward Elgar, Sir Arthur Sullivan, Ralph Vaughan Williams sau Benjamin Britten.

Alături de SUA, Regatul Unit a fost un contribuitor important la dezvoltarea rock and roll-ului. Dintre cele mai importante staruri pop şi rock britanice amintim The Beatles, Cliff Richard, Queen, The Rolling Stones, Led Zeppelin, Black Sabbath, Pink Floyd, Deep Purple. Regatul Unit s-a aflat în avangarda muzicii punk a anilor 1970, prin Sex Pistols sau The Clash, precum şi a renaşterii heavy metal-ului, prin Iron Maiden sau Motörhead. Vezi şi Muzica în Regatul Unit.

Un mare număr de sporturi îşi au originea în Regatul Unit: fotbal, golf, cricket, tenis, squash, box, rugbi şi biliard. Turneul de la Wimbledon este unul din cele patru turnee de mare şlem în tenis. "Sportul naţional" al Regatului este fotbalul, însă Regatul nu participă în competiţiile inter-ţări cu o echipă naţională unică; fiecare din ţările componente are propria federaţie de fotbal şi propria echipă naţională.

[modifică] Vezi şi

• Sportul în Regatul Unit
• Stema regală a Regatului Unit
• Locuri din patrimoniul mondial UNESCO

[modifică] Note

[modifică] Legături externe

• Portalul administraţiei britanice

v • d • m Regatul Unit — Britanici — Limbile Regatului Unit
Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Educaţie • Floră • Faună • Geografie • Hidrografie • Istorie • Împărţire administrativă • Oraşe • Politică • Sănătate • Sport • Stemă • Turism
Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal

v • d • m Uniunea Europeană şi ţări candidate la extindere
Membri	Austria • Belgia • Bulgaria • Cipru • Danemarca • Estonia • Finlanda • Franţa • Germania • Grecia • Irlanda • Italia • Letonia • Lituania • Luxemburg • Malta • Polonia • Portugalia • Regatul Unit • Republica Cehă • România • Slovacia • Slovenia • Spania • Suedia • Ţările de Jos • Ungaria
State cu statutul de candidat	Croaţia • Republica Macedonia • Turcia

v • d • m Grupul celor mai dezvoltate 8 ţări ale lumii
Canada • Franţa • Germania • Italia • Japonia • Rusia • Regatul Unit • Statele Unite ale Americii

v • d • m Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO / OTAN)
Belgia • Bulgaria • Canada • Danemarca • Estonia • Franţa • Germania • Grecia • Islanda • Italia • Letonia • Lituania • Luxemburg • Norvegia • Polonia • Portugalia • Regatul Unit • Republica Cehă • România • Slovacia • Slovenia • Spania • Statele Unite • Turcia • Ţările de Jos • Ungaria

v • d • m Europa
State suverane	Albania • Andorra • Armenia² • Austria • Azerbaidjan¹ • Belarus • Belgia • Bosnia şi Herţegovina • Bulgaria • Cipru² • Croaţia • Danemarca¹ • Elveţia • Estonia • Finlanda • Franţa¹ • Georgia¹ • Germania • Grecia • Irlanda • Islanda • Italia • Kazahstan¹ • Letonia • Liechtenstein • Lituania • Luxemburg • Malta • Monaco • Muntenegru • Norvegia¹ • Polonia • Portugalia¹ • Regatul Unit • Republica Cehă • Republica Macedonia • Republica Moldova • România • Rusia • San Marino • Serbia • Slovacia • Slovenia • Spania¹ • Suedia • Turcia¹ • Ţările de Jos¹ • Ucraina • Ungaria • Vatican
Teritorii dependente şi autonome	Adjaria (Georgia) • Adîgheia (Rusia) • Akrotiri şi Dhekelia (Regatul Unit) • Åland (Finlanda) • Azore (Portugalia) • Başchiria (Rusia) • Cabardino-Balcaria (Rusia) • Calmîchia (Rusia) • Canare¹ (Spania) • Carelia (Rusia) • Catalonia (Spania) • Cecenia (Rusia) • Ceuta¹ (Spania) • Ciuvaşia (Rusia) • Corsica (Franţa) • Crimeea (Ucraina) • Daghestan (Rusia) • Feroe (Danemarca) • Friuli-Veneţia Giulia (Italia) • Găgăuzia (Republica Moldova) • Gibraltar (Regatul Unit) • Groenlanda¹ (Danemarca) • Guernsey (Regatul Unit) • Inguşetia (Rusia) • Jersey (Regatul Unit) • Karaciai-Cerkessia (Rusia) • Komi (Rusia) • Madeira¹ (Portugalia) • Man (Regatul Unit) • Mari El (Rusia) • Melilla¹ (Spania) • Mordovia (Rusia) • Muntele Athos (Grecia) • Nahicevan¹ (Azerbaidjan) • Neneţia (Rusia) • Osetia de Nord (Rusia) • Sardinia (Italia) • Sicilia (Italia) • Tatarstan (Rusia) • Trentino-Tirolul de Sud (Italia) • Ţara Bascilor (Spania) • Udmurtia (Rusia) • Valle d'Aosta
State nerecunoscute	Abhazia • Cipru de Nord¹ ³ • Kosovo³ • Nagorno-Karabah • Osetia de Sud • Transnistria
¹ O parte a teritoriului său sau teritorii dependente se află în afara Europei. ² O ţară se află în întregime în alt continent, dar are conecţiuni geopolitice mai puternice cu Europa. ³ Recunoscut parţial.