Alexandru al III-lea al Rusiei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Alexandru al III-lea | ||
|---|---|---|
| Împărat al Rusiei | ||
 |
||
| Domnie | 14 martie 1881 - 1 noiembrie 1894 | |
| Născut | 10 martie 1845 | |
| Decedat | 1 noiembrie 1894 | |
| Predecesor | Alexandru II | |
| Succesor | Nicolae II | |
| Căsătorit cu | Maria Fiodorovna (Dagmar a Danemarcei) | |
| Casa Regală | Romanov | |
| Tată | Alexandru II | |
| Mamă | Maria de Hesse | |
Alexandru al III-lea al Rusiei (n. 10 martie 1845 - d. 1 noiembrie 1894) a fost împărat al Rusiei din 14 martie 1881 până la decesul său în 1894.
Spre deosebire de tatăl său, Alexandru al III-lea a fost de-a lungul întregii sale domnii un împărat conservator care a dus pe culmi noi principiul "Autocraţie, orthodoxie şi naţionalism" al lui Nicolae I. Un slavofil convins, Alexandru al III-lea a crezut că Rusia poate fi salvată de la haos prin îndepărtarea ruşilor în frunte chiar cu el de influenţa ocidentală subversivă.
Cel mai important sfătuitor al ţarului a fost Constantin Petrovici Pobedonosţev, profesor particular al lui Alexandru al III-lea şi al fiului acestuia, Nicolae al II-lea, şi conducătorul Sfântului Sinod din 1880 până în 1895. El îi învăţase pe elevii lui imperiali să se teamă de libertatea cuvântului şi de presă şi să urască democraţia, constituţia şi sistemul parlamentar. În timpul lui Pobedonosţev, revoluţionarii au fost vânaţi, iar politica de rusificare a căpătat o dezvoltare copleşitoare în tot imperiul. În timpul domniei lui Alexandru al III-lea, s-a consfiţit alianţa cu Franţa republicană, Rusia bucurându-se de credite importante din această ţară pentru dezvoltarea industriei naţionale.
| Predecesor: Alexandru II |
Împărat al Rusiei 1881–1894 |
Succesor: Nicolae II |
