Cibernetică
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
Cibernetica este teoria controlului prin retroacţiune. Termenul s-a răspândit mai ales în legătură cu sistemele digitale, dar domeniul este mult mai larg: cibernetica se ocupă de modul în care un sistem (digital, mecanic, biologic) prelucrează informaţiile şi reacţionează la acestea; tot cibernetica se interesează de modul în care sistemele se modifică sau permit modificări pentru a-şi optimiza acţiunile.
Cibernetica este diciplina care studiază comunicaţiile şi controlul între diferitele subsisteme constituind un organism viu sau o maşină construită de om.
O altă definiţie, cu un conţinut filozofic mai profund, a fost sugerată în 1958 de Louis Couffignal, unul dintre pionierii ciberneticii din anii 1930, care considera cibernetica drept „arta de a realiza eficienţa acţiunii”. Cibernetica se ocupă cu studiul sistemelor. Feedback-ul este principala sa componentă.
Cuvântul cibernetică a fost creat de Norbert Wiener în 1948 şi are la origine termenul grec κυβερνήτης kybernetes (cârmaci, cârmă). Se pare că Wiener nu ştia că exact acelaşi cuvânt fusese folosit iniţial în franceză de către fizicianul André-Marie Ampère (cybernétique) cu sensul de „artă a guvernării”. În limba greacă prima utilizare a termenului apare în Legile lui Platon, cu sensul de guvernare a poporului. De fapt şi a guverna are acelaşi etimon grec, ajuns la noi prin intermediul latinescului gubernare (a conduce).