Canalul Corint
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Canalul Corinh este un canal artificial care leagă Golful Corint din Marea Ionică de Golful Saronic din Marea Egee. Canalul taie Istmul Corint şi separă Peloponezul de restul Greciei. Canalul are 6,3 km lungime, fiind construit între anii 1881 - 1893.
Cuprins |
[modifică] Istoric
Mai mulţi conducători antici au visat să taie un canal prin Istmul Corint. Prima propunere a fost cea a tiranului Periander în secolul al VII-lea î.Hr..[1] El a abandonat proiectul datorită dificultăţilor tehnice, mulţumind-se să construiască doar un drum de transbordare numit diolkos.[2][3][4][5][6] Conform unei alte teorii, Periander nu ar fi construit canalul deoarece s-ar fi temut ca această construcţie ar fi lipsit Corintul de rolul său principal de antrepozit al diferitelor bunuri. [7] Mai există Diolkos still exist next to the modern canal.[8][9][10]
Diadohul Demetrius I al Macedoniei (336–283 î.Hr.) a plănuit la rândul lui să construiască un canal pentru a-şi îmbunătăţi liniile de comunicaţie, dar a renunţat la plan după ce topografii săi au calculat greşit nivelurile mărilor adiacente, ceea ce a dus la temeri cu privire la posibile inundaţii catastrofale.[11][7]
Istoricul Suetonius consemnează că dictatorul roman Iulius Cezar (48 - 44 î.Hr.) a avut în vedere, printre alte proiecte de inginerie civilă grandioase, şi tăierea unui canal prin istmul Corint.[12] Cezar a fost însă asasinat mai înainte ca să-şi pună în aplicare planurile.
Împăratul roman Nero (54–68 d.Hr.) a început chiar lucrările de excavare, fiind cel care a săpat şi îndepărtat primul coş de pământ,[13] dar procesul a fost abandonat după moartea lui. Echipele de constructori, formate în principal din 6.000 de prizonieri de război evrei, [14] au început săparea din ambele laturi ale istmului a unor şanţuri late de 40-50 m. O a treia echipă săpa puţuri adânci pentru determinarea naturii şi durităţii rocilor. (Aceste puţuri au fost reutilizate în 1881 pentru acelaşi scop). Dat fiind că inginerii din secolul al XIX-lea au proiectat canalul pe cursul canalului lui Nero, nu au mai rămas vestigii ale construcţiilor antice.[15]
Încercările de construcţie din timpurile noastre au început la sfârşitul secolului al XIX-lea, după deschiderea cu succes a canalului Suez. Pentru construirea canalului Corint a fost angajată o companie franceză, dar, datorită problemelor financiare, această companie a încetat lucrul la scurtă vreme după începerea săpăturilor. În 1881, au fost angajaţi arhitecţii unguri István Türr şi Béla Gerster, care lucraseră mai înainte la proiectarea canalului Panama. Lucrările de construcţie au fost preluate de o companie elenă, iar canalul a fost terminat în 1893.
Canalul Corint a fost considerat o mare realizare tehnică a acelor timpuri. Prin construcţia lui era scurtat drumul vaselor mici de transport cu 400 km. Datorită lăţimii de doar 21 m, canalul este prea îngust şi nu poate fi folosit de cargoboturile de mare capacitate. În zilele noastre, canalul este folosit în principal de vasele turistice. Peste 11.000 de vase folosesc această cale navigabilă.
Adâncimea minimă a canalului este de 8 m.
La fiecare cap al canalului sunt folosite pentru traversarea lui poduri submersibile.
[modifică] Geologia
Canalul a fost construit într-o zonă activă din punct de vedere seismic, în roci sedimentare puternic faliate.[16] În perioada 1893 - 1940, canalul a fost închis în mai multe rânduri pentru aproximativ 48 de luni pentru lucrări de întreţinere şi de stabilizare a pereţilor. Doar în 1923 s-a constatat că peste 41.000 m3 căzuseră în canal, pentru curăţarea căii de navigaţie fiind nevoie de lucrări care au durat aproape doi ani.[17]
[modifică] Note
- ^ Diogenes Laertius], "Life of Periander", 6
- ^ Nikolaos Verdelis, "Le diolkos de L'Isthme", Bulletin de Correspondance Hellénique, vol. 81 (1957), pp. 526-529 (526)
- ^ R. M.Cook, "Archaic Greek Trade: Three Conjectures 1. The Diolkos", The Journal of Hellenic Studies, vol. 99 (1979), pp. 152-155 (152)
- ^ J. W. Drijvers, "Strabo VIII 2,1 (C335): Porthmeia and the Diolkos", Mnemosyne, vol. 45 (1992), pp. 75-76 (75)
- ^ G. Raepsaet & M. Tolley, "Le Diolkos de l’Isthme à Corinthe: son tracé, son fonctionnement", Bulletin de Correspondance Hellénique, vol. 117 (1993), pp. 233–261 (256)
- ^ M. J. T. Lewis, "Railways in the Greek and Roman world", în A. Guy / J. Rees, Early Railways. A Selection of Papers from the First International Early Railways Conference (2001), pp. 8-19 (11)
- ^ a b Walter Werner, "The largest ship trackway in ancient times: the Diolkos of the Isthmus of Corinth, Greece, and early attempts to build a canal", The International Journal of Nautical Archaeology, vol. 26, nr. 2 (1997), pp. 98–119 (114)
- ^ Verdelis, Nikolaos: "Le diolkos de L'Isthme", Bulletin de Correspondance Hellénique (1957, 1958, 1960, 1961, 1963)
- ^ Raepsaet, G. & Tolley, M.: "Le Diolkos de l’Isthme à Corinthe: son tracé, son fonctionnement", Bulletin de Correspondance Hellénique, vol. 117 (1993), pp. 233–261
- ^ Werner, Walter: "The largest ship trackway in ancient times: the Diolkos of the Isthmus of Corinth, Greece, and early attempts to build a canal", The International Journal of Nautical Archaeology, vol. 26, nr. 2 (1997), pp. 98–119
- ^ Gerster, Bela, "L'Isthme de Corinthe: tentatives de percement dans l'antiquité", Bulletin de correspondance hellénique (1884), vol. 8, nr. 1, pp. 225-232 (227f.)
- ^ Suetonius "Lives of the Caesars: Julius Caesar", 44.3
- ^ Suetonius, "Lives of the Caesars: Nero", 19.2
- ^ Bela Gerster, "L'Isthme de Corinthe: tentatives de percement dans l'antiquité", Bulletin de correspondance hellénique (1884), vol. 8, nr. 1, pp. 225-232 (228 & 232)
- ^ Walter Werner, "The largest ship trackway in ancient times: the Diolkos of the Isthmus of Corinth, Greece, and early attempts to build a canal", The International Journal of Nautical Archaeology, vol. 26, nr. 2 (1997), pp. 98–119 (115f.)
- ^ Geology and Ancient Culture Along the Corinth Canal
- ^ Corinth Canal History: 1923 A.C. -Nowadays
 Ianugurarea canalului Corint |
 Canalul Corint |
.jpg/120px-Corinth,_Greece_(NASA).jpg) Fotografie din satelit a regiunii canalului Corint |
 Pod submersibil pe canalul Corint |
[modifică] Resurse internet
- Periandros S.A. – Pagina web a operatorul curent al canalului Corint. Informaţii, fotografii şi istoria canalului.
- Canalul Corint pe „NASA Earth Observatory”
- Corinthcanal.com
