Brno
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Brno | |
|---|---|
.svg/70px-Brno_(znak).svg.png)  |
|
| Stema şi Harta cu amplasarea localităţii | |
| Coordonate | |
| Ţară |
 |
| regiune: | Jihomoravský kraj |
| district: | Brno-město |
| : | |
| : | |
| : | |
| {{{punct-6}}}: | {{{descrie6}}} |
| {{{punct-7}}}: | {{{descrie7}}} |
| {{{punct-8}}}: | {{{descrie8}}} |
| {{{punct-9}}}: | {{{descrie9}}} |
| Populaţie | 366.661 (2006) |
| Altitudine | 479 m |
| Cod poştal | 602 00 |
| Primar | Roman Onderka |
| sit-adresă | Brno |
Brno (în cehă Brno /ˈbr̩.nɔ/ 
audio; în germană Brünn) este cel de-al doilea oraş ca mărime din Cehia.
„Vila Tugendhat” din Brno a fost înscrisă în anul 2001 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Cuprins |
[modifică] Geografie
Brno este situat în sud-estul ţării, la confluenţa râurilor Svitava şi Svratka. Oraşul este cel mai important loc din punct de vedere politic şi cultural al regiunii Moravia de Sud (pop: 1,3 milioane). În acelaşi timp, reprezintă şi centrul provinciei Moravia, una dintre regiunile istorice ale Coroanei Cehe. Este situat la o răspântie a unor vechi drumuri comerciale care au unit civilizaţiile din nordul şi sudul Europei vreme de veacuri. Mulţumită locaţiei sale, între Înălţimile Boemio-Moravice şi câmpiile Moraviei de sud, Brno are parte de o climă moderată şi plăcută.
[modifică] Etimologia numelui
Etimologia numelui nu este clară, cel mai probabil fiind dintr-un cuvânt vechi slavic, brnie (noroi) sau brniti (a fortifica). Explicaţii alternative fiind dintr-o limbă celtică, vorbită în regiune înainte de venirea slavilor şi germanilor. Dacă această explicaţie este adevărată, atunci ar putea să însemne deal, fiind înrudit cu galezul bryn.
[modifică] Istorie
Brno a fost numit oraş în 1243 de Vlaclav I al Boemiei, dar zona a fost locuită din secolul V. Începând cu secolul XI, castelul dinastiei conducătoare, Přemyslovci, se afla în Brno, fiind reşedinţa prinţilor. În secolul XIV, Brno a fost unul dintre centrele adunărilor regionale morave. În timpul Războaielor Hussite, oraşul a rămas credincios regelui Sigismund, hussiţii având două încercări eşuate de a cuceri oraşul.
În timpul războiului de treizeci de ani, între 1643 şi 1645, Brno a fost singurul oraş care s-a apărat cu succes de atacurile suedeze, permiţând Imperiului Austriac să îşi reorganizeze armatele şi să îi respingă pe suedezi. În 1742, prusacii au avut o încercare eşuată să cucerească orasul.
În timpul revoluţiei industriale, oraşul a fost unul dintre centrele industriale cele mai importante din Moravia, ceea ce a dus la crearea unor suburbii în afara zidurilor oraşului. În timpul primei republici Cehoslovace (1918-1938), în Brno s-a înfiinţat universitatea Masaryk.
Oraşul a suferit distrugeri importante în al Doilea Război Mondial, mulţi cehi fiind executaţi de nazişti. După război, toţi locuitorii germani (aprox. 40.000), Brünner-Deutsche, au fost forţaţi să meargă spre graniţa cu Austria, mulţi murind pe drum (Brünner Todesmarsch, Marşul morţii din Brünn). Comuniştii au venit la putere în 1948, era comunistă fiind sfârşită în 1989, cu Revoluţia de Catifea.
La Brno sunt înhumaţi 1.569 militari români căzuţi în luptele pentru eliberarea Cehiei şi Slovaciei. [1]
[modifică] Vezi şi
[modifică] Note
[modifică] Istorie demografică
| Brno: evoluţia demografică între 1389 and 2000 | |||||||||||
| 1389 | 1645 | 1850 | 1900 | 1919 | 1925 | 1937 | 1940 | 1950 | 1970 | 1990 | 2000 |
| 8,400 | 4,500 | 49,460 | 138,000 | 221,545 | 242,401 | 289,326 | 238,204 | 284,670 | 335,701 | 391,979 | 383,034 |
