Cehia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cehia (cehă Česko, oficial Republica Cehă, cehă Česká republika) este un stat situat în Europa Centrală. Cehia regrupează regiunile Boemia şi Moravia, precum şi o parte din Silezia. Ea se învecinează cu Polonia la nord, Germania la nord-vest şi la vest, Austria la sud şi Slovacia la sud-est.

Cehia este membră NATO şi a aderat la Uniunea Europeană în mai 2004.

Ministerul ceh de afaceri externe a anunţat în 1993 că numele de Česko (Cehia în limba română) (1; 2, în cehă şi engleză) va fi utilizat în toate situaţiile, altele decât documentele oficiale şi numele complete ale instituţiilor guvernamentale. Această decizie nu a fost încă adoptată în totalitate în limbi ca româna, franceza, engleza sau spaniola, forma lungă fiind singura recunoscută oficial. Totuşi, în uzul colocvial, numele de Cehia este predominant.

Cuprins 1 Istorie 2 Stemă 3 Împărţire administrativă 4 Geografie 5 Economie 6 Patrimoniu mondial 7 Vezi şi 8 Legături externe

[modifică] Istorie

Arheologii au descoperit dovezi ale aşezărilor umane în această zonă datând din neolitic. În epoca clasică, din secolul al 3-lea î. Hr., după migraţiile celţilor, boii (vezi Boemia) şi apoi în secolul 1 triburile germanice, marcomanii şi quadii s-au aşezat în acest teritoriu. În timpul perioadei migraţiilor din secolul al 5-lea, numeroase triburi germanice s-au deplasat către vest şi sud, în afara Europei Centrale. În cadrul unei migraţii la fel de importante, popoarele slave din regiunea Mării Negre şi a Munţilor Carpaţi s-au aşezat în regiune (stimulate şi de migraţia popoarelor din Siberia şi Asia Centrală: hunii, avarii, bulgarii şi maghiarii). În urma germanilor, ei s-au deplasat spre sud în Boemia, Moravia şi o parte a Austriei moderne.

În timpul secolului al 7-lea, negustorul franc Samo, sprijinindu-i pe slavii care se luptau cu conducătorii lor avari, a devenit conducătorul primului stat slav cunoscut din Europa Centrală. Principatul Moraviei s-a ridicat în secolul 8 (vezi Moravia mare).

Statul ceh a apărut către sfârşitul secolului 9 când a fost unificat de către dinastia Přemyslid. Regatul Boemiei a fost o putere locală semnificativă în timpul Evului Mediu. A făcut parte din Sfântul Imperiu Roman în timpul întregii existenţe a acestei confederaţii.

Conflictele religioase precum Războaiele husite din secolul al 15-lea şi Războiul de treizeci de ani din secolul al 17-lea au avut un efect devastator asupra populaţiei locale. Boemia a căzut apoi sub influenţa habsburgilor şi a devenit o parte a Austro-Ungariei.

După prăbuşirea imperiului în urma primului război mondial, s-a format republica independentă Cehoslovacia în 1918. Noul stat conţinea importante minorităţi germane, maghiare şi poloneze. Deşi Cehoslovacia era un stat democratic şi liberal ce garanta şi implementa drepturi culturale şi lingvistice minorităţilor sale (şcoli în limba germană în zonele vorbitoare de limba germană), statul centralizat nu garanta autonomie politică teritorială minorităţilor sale, rezultând în nemulţumire şi un curent puternic în rândurile minorităţilor de a se desprinde de Cehoslovacia. Hitler a profitat de ocazie, şi, cu sprijinul Partidului German din Sudeţi al lui Konrad Henlein, a ocupat regiunea sudetă cu majoritate germană prin Pactul de la München. Polonia a ocupat zonele majoritar poloneze din jurul oraşului Český Těšín, în timp ce Slovacia a câştigat o mai mare autonomie, statul fiind redenumit „Ceho-Slovacia”. În cele din urmă Slovacia s-a desprins în 1939 şi restul teritoriului ceh a fost ocupat de Hitler care a instituit aşa-numitul Protectorat al Boemiei şi Moraviei. Aproximativ 125 000 de cetăţeni, inclusiv 83 000 de evrei, au fost ucişi şi alte sute de mii trimişi în închisori şi lagăre de concentrare sau de muncă forţată. Guvernul şi armata cehoslovacă în exil au fost recunoscute de Aliaţi.

Din 1945 până în 1948 în jur de 3 milioane de germani, aproape întreaga minoritate germană din Cehoslovacia interbelică au fost expulzaţi în Germania şi Austria. În consecinţă, 15,000 - 30,000 de germani au murit. Doar unei părţi dintre ei, care au activat în rândurile rezistenţei sau de care era nevoie din motive economice, i s-a permis să rămână, deşi mulţi au emigrat din cauza sentimentelor anti-germane din Cehoslovacia postbelică.

În 1948, o Cehoslovacie reconstituită a căzut în sfera de influenţă sovietică. În 1968, o invazie de către trupele Pactului de la Varşovia a stopat eforturile liderilor ţării de la liberlaiza regimul şi de a crea un „socialism cu faţa umană” în timpul Primăverii de la Praga

În 1989, Cehoslovacia şi-a recâştigat independenţa politică prin „Revoluţia de Catifea”. La 1 ianuarie 1993 ţara s-a împărţit în mod paşnic, creându-se republicile independente Cehia şi Slovacia.

Republica cehă s-a alăturat NATO în 1999 şi Uniunii Europene la 1 mai, 2004.

Pe 28 februarie 2003, Václav Klaus a fost ales preşedinte şi reales pe 15 februarie 2008.

[modifică] Stemă

Stema mare a Republicii Cehe reprezintă un scut sfertuit. În cartierele unu şi patru este stema Boemiei: pe roşu, un leu de argint cu două cozi şi cu o coroană de aur; în cartierul doi este stema Moraviei: pe albastru, o acvilă în tablă de şah compusă din carouri de argint şi roşii, cu o coroană de aur; în cartierul trei este stema Sileziei: pe aur, o acvilă neagră cu o coroană de aur; acvila poartă pe aripi o semilună de argint terminată în trefle, din centrul căreia iese o cruce de argint. Stema mică a Cehiei reprezintă un scut roşu pe care se găseşte un leu de argint cu două cozi şi cu o coroană de aur.

[modifică] Împărţire administrativă

Din 2000, Republica Cehă este împărţită în treisprezece regiuni (cehă kraje, singular kraj). Praga, capitala republicii, are drepturi egale cu ele şi nu este considerată parte de nicio regiune. Fiecare regiune are său propriu consiliu regional (krajské zastupitelstvo) şi hatmanul (hejtman). Praga are consiliul orăşenesc şi primar în locul acestora.

76 de judeţele vechi (okresy, singular okres), incluzând trei oraşe statutare (statutární města, singular statutární město: Brno, Ostrava şi Plzeň) au fost lichidate conform reformei administrative din 1999. Totuşi, au rămas că împărţire teritorială şi sunt folosite de multe instituţii ale administraţiei statale.

(Matri- col)	Region	Capitală	Populaţie (est. 2004)	Populaţie (est. 2007)
A	Capitala Praga (Hlavní město Praha)		1,170,571	1,204,897
S	regiunea Boemia Centrală (středočeský kraj)	Praga (Praha)	1,144,071	1,193,516
C	regiunea Boemia de Sud (jihočeský kraj)	České Budějovice	625,712	632,547
P	regiunea Plzeň (plzeňský kraj)	Plzeň	549,618	559,010
K	regiunea Karlovy Vary (karlovarský kraj)	Karlovy Vary	304,588	306,172
U	regiunea Ústí nad Labem (ústecký kraj)	Ústí nad Labem	822,133	826,372
L	regiunea Liberec (liberecký kraj)	Liberec	427,563	432,752
H	regiunea Hradec Králové (královéhradecký kraj)	Hradec Králové	547,296	551,646
E	regiunea Pardubice (pardubický kraj)	Pardubice	505,285	510,263
M	regiunea Olomouc (olomoucký kraj)	Olomouc	635,126	641,006
T	regiunea Moravia-Silezia (moravskoslezský kraj)	Ostrava	1,257,554	1,249,981
B	regiunea Moravia de Sud (jihomoravský kraj)	Brno	1,123,201	1,137,533
Z	regiunea Zlín (zlínský kraj)	Zlín	590,706	590,482
J	regiunea Vysočina (kraj Vysočina)	Jihlava	517,153	513,195

[modifică] Geografie

Peisajul ceh variază; partea sa occidentală, Boemia, constă dintr-un bazin, străbătut de Labe (Elba) şi Vltava (Moldau în germană), înconjurat în special de munţi mici, precum Sudeţii (incluzând Krkonoše, unde se află şi punctul cel mai înalt al ţării, Sněžka de 1.602 m). Moravia, în est, este de asemenea o regiune relativ muntoasă, străbătută de Morava. Aici se află şi izvorul Odrei (Oder în germană). Apele Cehiei curg spre trei mări diferite: Marea Nordului, Marea Baltică şi Marea Neagră.

Climatul local este temperat, cu veri calde şi ierni reci, un exemplu de combinaţie între influenţele continentale şi cele oceanice.

[modifică] Economie

Unul dintre cele mai stabile şi prospere state postcomuniste, Cehia îşi revine dintr-o recesiune de la jumătatea lui 1999. Creşterea între 2000 şi 2001 a fost provocată de exporturile în Uniunea Europeană, în special în Germania, şi de investiţiile străine, în timp ce îşi revine cererea pe plan intern.

Rata corupţiei rămâne una dintre cele mai mari din ţările Uniunii Europene.

Deficitele fiscale şi de cont curent ar putea de asemena crea probleme în viitor.

Terminarea privatizării sectorului bancar, al telecomunicaţiilr şi al energiei va atrage investiţii străine, în timp ce restructurarea marilor întreprinderi şi îmbunătăţiri în sectorul financiar ar trebui să crească veniturile.

Guvernul ceh şi-a exprimat dornţa de a adera la euro în 2010, dar introducerea monedei este încă în fază incipientă.

[modifică] Patrimoniu mondial

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Republica Cehă:

• Centrul vechi istoric din Praga (1992)
• Centrul vechi istoric din Český Krumlov (1992)
• Centrul vechi istoric din Telč (1992)
• Biserica de pelerinaj „Sf.Ioan Nepomuc” de pe Zelená Hora, lângă Žďár nad Sázavou (1994)
• Biserica mănăstirii Sedlec si centrul vechi istoric, ambele din oraşul Kutná Hora (1995)
• Peisajul cultural din Lednice-Valtice (1996)
• Vechiul sat Holašovice (1998)
• Castelul şi parcul din Kroměříž (1998)
• Castelul Lytomyšl (1999)
• „Coloana Trinităţii” din Olomouc (2000)
• „Vila Tugendhat” din Brno (2001)
• Cartierul evreiesc şi biserica Sf.Procop din Třebíč (2003)

[modifică] Vezi şi

• Locuri din patrimoniul mondial UNESCO

[modifică] Legături externe

• Portalul administraţiei cehe (cehă şi engleză)
• Date din istoria Republicii Cehe
• Centrul Ceh Bucureşti
• Imaginile Cehiei
• Hartele Cehiei

v • d • m Republica Cehă — Cehi — Limba cehă
Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Educaţie • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Împărţire administrativă • Oraşe • Politică • Sănătate • Sport • Stemă • Turism
Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal

v • d • m Ţări europene vorbitoare de limbi slave (Europa slavă)
Belarus • Bosnia şi Herţegovina • Bulgaria • Croaţia • Muntenegru • Polonia • Republica Cehă • Republica Macedonia • Rusia • Slovacia • Slovenia • Serbia • Ucraina

v • d • m Uniunea Europeană şi ţări candidate la extindere
Membri	Austria • Belgia • Bulgaria • Cipru • Danemarca • Estonia • Finlanda • Franţa • Germania • Grecia • Irlanda • Italia • Letonia • Lituania • Luxemburg • Malta • Polonia • Portugalia • Regatul Unit • Republica Cehă • România • Slovacia • Slovenia • Spania • Suedia • Ţările de Jos • Ungaria
State cu statutul de candidat	Croaţia • Republica Macedonia • Turcia

v • d • m Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO / OTAN)
Belgia • Bulgaria • Canada • Danemarca • Estonia • Franţa • Germania • Grecia • Islanda • Italia • Letonia • Lituania • Luxemburg • Norvegia • Polonia • Portugalia • Regatul Unit • Republica Cehă • România • Slovacia • Slovenia • Spania • Statele Unite • Turcia • Ţările de Jos • Ungaria

v • d • m Europa
State suverane	Albania • Andorra • Armenia² • Austria • Azerbaidjan¹ • Belarus • Belgia • Bosnia şi Herţegovina • Bulgaria • Cipru² • Croaţia • Danemarca¹ • Elveţia • Estonia • Finlanda • Franţa¹ • Georgia¹ • Germania • Grecia • Irlanda • Islanda • Italia • Kazahstan¹ • Letonia • Liechtenstein • Lituania • Luxemburg • Malta • Monaco • Muntenegru • Norvegia¹ • Polonia • Portugalia¹ • Regatul Unit • Republica Cehă • Republica Macedonia • Republica Moldova • România • Rusia • San Marino • Serbia • Slovacia • Slovenia • Spania¹ • Suedia • Turcia¹ • Ţările de Jos¹ • Ucraina • Ungaria • Vatican
Teritorii dependente şi autonome	Adjaria (Georgia) • Adîgheia (Rusia) • Akrotiri şi Dhekelia (Regatul Unit) • Åland (Finlanda) • Azore (Portugalia) • Başchiria (Rusia) • Cabardino-Balcaria (Rusia) • Calmîchia (Rusia) • Canare¹ (Spania) • Carelia (Rusia) • Catalonia (Spania) • Cecenia (Rusia) • Ceuta¹ (Spania) • Ciuvaşia (Rusia) • Corsica (Franţa) • Crimeea (Ucraina) • Daghestan (Rusia) • Feroe (Danemarca) • Friuli-Veneţia Giulia (Italia) • Găgăuzia (Republica Moldova) • Gibraltar (Regatul Unit) • Groenlanda¹ (Danemarca) • Guernsey (Regatul Unit) • Inguşetia (Rusia) • Jersey (Regatul Unit) • Karaciai-Cerkessia (Rusia) • Komi (Rusia) • Madeira¹ (Portugalia) • Man (Regatul Unit) • Mari El (Rusia) • Melilla¹ (Spania) • Mordovia (Rusia) • Muntele Athos (Grecia) • Nahicevan¹ (Azerbaidjan) • Neneţia (Rusia) • Osetia de Nord (Rusia) • Sardinia (Italia) • Sicilia (Italia) • Tatarstan (Rusia) • Trentino-Tirolul de Sud (Italia) • Ţara Bascilor (Spania) • Udmurtia (Rusia) • Valle d'Aosta
State nerecunoscute	Abhazia • Cipru de Nord¹ ³ • Kosovo³ • Nagorno-Karabah • Osetia de Sud • Transnistria
¹ O parte a teritoriului său sau teritorii dependente se află în afara Europei. ² O ţară se află în întregime în alt continent, dar are conecţiuni geopolitice mai puternice cu Europa. ³ Recunoscut parţial.