Beliş, Cluj
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Beliş | |
— Comună — | |
Lacul Beliş-Fântânele | |
Localizarea comunei în judeţul Cluj | |
Localizarea comunei în România |
|
Coordonate: | |
---|---|
Ţară | România |
Judeţ | Cluj |
Statut | Centru de comună |
Atestare | 1770 |
Sate componente | Beliş, Bălceşti, Dealu Botii, Giurcuţa de Sus, Giurcuţa de Jos, Poiana Horea, Smida |
Guvernare | |
- Primar | Viorel Crainic[1] (PNL, ales 2004) |
Suprafaţă | |
- Total | 206,49 km² |
Altitudine | 1162 metri n.m |
Populaţie (1 iulie 2007 [2]) | |
- Total | 1,346 locuitori |
- Densitate | 6.76 loc./km² |
Fus orar | EET (UTC+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) |
Cod poştal | 407075 |
Prefix telefonic | +40 x64[3] |
Site: Site Web (ro) |
Portal Cluj |
Beliş (în maghiară Béles sau Jósikatelep) este o comună de munte din judeţul Cluj, Transilvania, România, situată la aproximativ 80 km vest de Cluj-Napoca.
Comuna este alcătuită din următoarele şase sate: Bălceşti, Beliş, Dealu Botii, Giurcuţa de Sus, Smida şi Poiana Horii.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Nu se cunoaşte data exactă a formării localităţii, se presupune însă că aceasta a fost formată de păstorii care veneau cu turmele prin zonă la păşunat. Aceştia şi-au ridicat în zonă colibe, iar ulterior s-au aşezat în zonă, rămânând definitiv acolo. Pe la 1737 în documentele vremii este amintită şi localitatea Beliş.
La inceputul anilor 1970, pe vatra veche a satului Beliş s-a construit barajul Beliş-Fântânele, iar locuinţele au fost strămutate pe deal. Satul vechi, Giurcuţa de Jos, cu vatra şi mormintele strămoşilor a fost inundat de apele lacului de acumulare Fântânele. Vara când nivelul apelor lacului scade, se pot vedea ruinele satului, în special biserica.
[modifică] Date geografice
Localitatea este extinsă pe pantele de nord-vest ale Munţilor Gilău şi pe cele de sud-sud-est ale Măgurii Călăţele din Munţii Apuseni, pe malurile lacului antropic Fântânele, de pe cursul superior al Râului Someşul Cald.
Comuna este aşezată în plin ţinut al moţilor, la o altitudine de 1.050 m.
[modifică] Căi de acces
Se poate ajunge în zonă pe calea ferată până la gara din Huedin, iar de acolo cu transport auto. Mai uşor se ajunge pe şosea, pe drumul european E60 Oradea-Cluj-Braşov, iar din Huedin se trece pe drumul judeţean DJ 101 către Beliş.
[modifică] Arii protejate
Molhaşul Mare de la Izbuc (8 ha), de pe raza comunei Beliş, rezervaţie naturală botanică (molhaş = mlaştină oligotrofă, săracă în substanţe minerale şi nutritive).
[modifică] Obiective turistice
- Bradul lui Horea din pădurea Scoruşet
- Cetăţile Rădesei
- Lacul şi staţiunea Beliş-Fântânele
- Biserica de lemn (1764) din Dealu Negru
- Biserica fortificată de la Văleni
- Bradul lui Horea din pădurea Scoruşet
- Cascada de la Răchiţele
- Cheile Galbenei şi Izbucul Galbenei
- Cheile Someşului Cald
- Molhaşul Mare de la Izbuc (8,0 ha) [4]
- Poiana Florilor
- Parcul Naţional Munţii Apuseni
- Rezervaţia naturală Cetăţile Ponorului
- Valea Iadului şi Stâna de Vale
- Zonele din jurul lacului Fântânele
[modifică] Peşteri
- Peştera Piatra Ponorului
- Peştera Gheţarul Scărişoara
- Peştera Urşilor
- Parcul Naţional Munţii Apuseni
- Peştera Alunu
- Peştera Humpleului
- Peştera Zmeilor
[modifică] Demografie
La 1 iulie 1998 comuna avea 1.291 locuitori dintre care 682 de sex masculin şi 609 de sex femeiesc.
Populaţia satului Beliş era în 2002 de 542 persoane, din care 99% sunt români.
[modifică] Structura etnică
De-a lungul timpului populaţia satului Beliş a evoluat astfel:
Recensământul[5] [6] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populaţia | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
1850 | 545 | 537 | 8 | 0 | ||||
1880 | 775 | 719 | 16 | 40 | ||||
1890 | 931 | 919 | 11 | 1 | 0 | |||
1910 | 1.739 | 1.391 | 282 | 38 | 28 | |||
1920 | 1.501 | 1.441 | 38 | 22 | ||||
1930 | 2.134 | 2.003 | 76 | 20 | 15 | 20 | ||
1941 | 2.529 | 2.507 | 17 | 1 | 4 | |||
1956 | 2.878 | 2.864 | 13 | 1 | ||||
1966 | 3.532 | 3.524 | 8 | 0 | ||||
1977 | 3.022 | 2.999 | 22 | 1 | ||||
1992 | 1.546 | 1.546 | 0 | |||||
2002 | 1.384 | 1.381 | 2 | 1 | 0 |
[modifică] Structura confesională
Conform datelor recensământului în localitatea Beliş cultele religioase erau reprezentate în 2002 astfel: 87% ortodocşi, 12% baptişti şi 1% alte culte. De-a lungul timpului proporţia confesiunilor a fost următoarea:
Recensământul[5] [6] | Structura confesională | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populaţia | Ortodocşi | Greco-catolici | Romano-catolici | Reformaţi | Alte confesiuni | ||
1857 | 649 | 649 | 0 | |||||
1869 | 810 | 795 | 5 | 2 | 8 | |||
1880 | 775 | 756 | 19 | |||||
1890 | 931 | 919 | 1 | 11 | ||||
1910 | 1.739 | 1.339 | 86 | 105 | 124 | 85 | ||
1930 | 2.134 | 1.957 | 57 | 42 | 64 | 14 | ||
1992 | 1.546 | 1.469 | 1 | 76 | ||||
2002 | 1.384 | 1.304 | 3 | 2 | 1 | 74 |
[modifică] Date economice
Principalele ocupaţii ale locuitorilor comunei sunt creşterea animalelor şi prelucrarea lemnului.
Pe lângă aceasta se mai practică colectarea ciupercilor şi a fructelor de pădure.
Din cauza altitudinii ridicate agricultura nu se poate practica la nivel dezvoltat.
Zona este una cu un potenţial turistic ridicat, ceea ce a dus la creşterea industriei locale de agroturism şi se aşteaptă creşteri şi mai mari în domeniu.
[modifică] Educaţie
Există o şcoală în satul Beliş şi două în satul Poiana Horea. În Beliş există şi o grădiniţă de copii.
[modifică] Referinţe
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităţilor judeţului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN ISBN 973-864300-7.
- Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. Bucureşti: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
- Pagina Primăriei
- ro en Comuna Beliş - Informaţii generale
- Imagini din Beliş şi împrejurimi
- Prezentarea generală a comunei
[modifică] Galerie de imagini
[modifică] Note
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2008. Biroul Electoral Central. Accesat la data de 19 iunie 2008.
- ^ Populaţia la 1 iulie 2007, pe localităţi (în română). INSSE (4 aprilie 2008). Accesat la data de 4 aprilie 2008.
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom şi 3 pentru alţi operatori de telefonie fixă
- ^ Molhaş: mlaştină oligotrofă (săracă în substanţe minerale şi nutritive).
- ^ a b Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate
- ^ a b Structura etno-demografică a României
Aghireşu | Aiton | Aluniş | Apahida | Aşchileu | Baciu | Băişoara | Beliş | Bobâlna | Bonţida | Borşa | Buza | Căianu | Călăraşi | Călăţele | Cămăraşu | Căpuşu Mare | Căşeiu | Cătina | Câţcău | Ceanu Mare | Chinteni | Chiuieşti | Ciucea | Ciurila | Cojocna | Corneşti | Cuzdrioara | Dăbâca | Feleacu | Fizeşu Gherlii | Floreşti | Frata | Gârbău | Geaca | Gilău | Iara | Iclod | Izvoru Crişului | Jichişu de Jos | Jucu | Luna | Măguri-Răcătău | Mănăstireni | Mărgău | Mărişel | Mica | Mihai Viteazu | Mintiu Gherlii | Mociu | Moldoveneşti | Negreni | Pălatca | Panticeu | Petreştii de Jos | Ploscoş | Poieni | Râşca | Recea-Cristur | Săcuieu | Sănduleşti | Săvădisla | Sâncraiu | Sânmartin | Sânpaul | Sic | Suatu | Tritenii de Jos | Tureni | Ţaga | Unguraş | Vad | Valea Ierii | Viişoara | Vultureni
Oraşe: Cluj-Napoca · Câmpia Turzii · Dej · Gherla · Huedin · Turda;
Staţiuni: Băişoara · Băile Someşeni · Băile Băiţa · Băile Cojocna · Băile Ocna Dejului · Băile Turda · Băişoara · Beliş · Staţiunea Fântânele
Obiective naturale: Cheile Turzii · Cheile Turenilor · Cheile Borzeşti · Cheile Someşului Cald · Lacul Floroiu · Lacul Tarniţa · Lacul Fântânele · Lacul Geaca · Muntele Băişorii · Muntele Gilău · Masivul Vlădeasa · Munţii Trascăului · Fânaţele Clujului · Rezervaţia Padiş · Rezervaţia botanică de la Suatu · Rezervaţia Lacul Ştiucii · Rezervaţia ornitologică Valea Legiilor · Salina Turda · Valea Drăganului
Vestigii istorice:
Aşezarea celtică de la Apahida · Castrul roman Samum de la Căşeiu · Castrul roman Potaissa de la Turda · Castrul roman de la Gilău
Castele şi conace:
Castelul Bánffy de la Bonţida · Castelul Bánffy din Borşa · Castelul Bocskai din Aghireşu · Castelul de la Gilău · Castelul Wass-Banffy de la Gilău · Castelul Haller din Coplean · Castelul Mikes din Săvădisla · Castelul Kemény-Bánffy din Luncani · Castelul Kornis din Mănăstirea · Castelul Teleki din Luna de Jos
Palate:
Palatul Princiar din Turda · Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj-Napoca · Palatul Babos din Cluj-Napoca · Palatul Bánffy din Cluj-Napoca · Palatul Berde din Cluj-Napoca · Palatul de Finanţe · Palatul de Justiţie · Palatul Elian · Palatul Josika · Palatul Poştei · Palatul Prefecturii · Palatul Reduta · Palatul Regionalei Căilor Ferate · Palatul Rhedey · Palatul Szeky · Palatul Telefoanelor · Palatul Teleki · Palatul Toldalagi-Korda · Palatul Urania · Palatul Wass ·
Cetăţi:
Cetatea Bologa · Cetatea Dăbâca · Cetatea Fetei de la Floreşti · Cetatea Liteni · Cetatea Gherla · Cetăţuia din Cluj-Napoca
Lăcaşe de cult: Mănăstirea Nicula · Mănăstirea Răşca Transilvană de la Călăţele
Muzee: Muzeul Satului din Cluj-Napoca · Conacul şi muzeul Octavian Goga din Ciucea