Alicante

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Alicante (catalană: Alacant, spaniolă: Alicante) este capitala provinciei Alicante, a comunităţii autonome Valencia, situată în sud-estul Spaniei, la Marea Mediterană. Populaţia era de 322.431 de locuitori în 2006.

În prezent, Alicante este unul dintre cele mai moderne şi mai frumoase oraşe de pe coasta Spaniei. Această metropolă, denumită în limba catalană Alacant, este (alături de Barcelona şi de Valencia) unul dintre cele mai importante porturi şi staţiuni turistice la Marea Mediterană şi totodată, principalul centru comercial şi de pescuit al regiunii Valencia.

Comunitatea românească de aici numără oficial 12 213 locuitori, fiind numeric a şasea comunitate străină din provincia Alicante.

[modifică] Istorie

Castelul Santa Barbara

Spre deosebire de Valencia, istoria oraşului Alicante a fost întotdeauna mai strâns legată de apă decât de uscat. Apărată numai de Castelul Santa Barbara, localitatea şi-a concentrat toată atenţia în direcţia mării. Castelul Santa Barbara construit în secolul XVI de regele spaniol Filip al II-lea a fost precedat de citadela construită de mauri în secolul VIII.

Alicante este una dintre cele mai vechi aşezări umane de pe coasta spaniolă a Mării Mediterane. În istoria oraşului un rol important a fost jucat de greci, de cartaginezi, de romani şi de mauri. Aşezarea a fost întemeiată de greci, care în secolul IV î.Hr. au ridicat pe unul dintre dealurile din apropiere colonia Leukon Teijos (Oraşul Luminii), botezată mai apoi Akra Leuke (Muntele Alb sau Punctul Alb).

Aşezarea a fost extinsă în secolul III î.Hr. de către cartaginezi, care au utilizat-o ca bază a comerţului maritim din apropiere de coastă. Alicante a căpătat o importanţă economică şi politică sporită abia pe vremea romanilor (218 - 201 î.Hr.). La vremea aceea, aici funcţionau ateliere de prelucrarea pietrei şi hale unde se conserva peştele care lua ulterior drumul Italiei. Lucentum, numele dat de romani oraşului, s-a dezvoltat încorporând coastele nordice ale muntelui Santa Barbara şi zona cartierului Benalin din ziua de astăzi.

Mai târziu, pe vremea maurilor (711 - 1244), acesta a devenit unul dintre cele mai populate sectoare ale oraşului, cunoscut sub numele de Al-Lukant. Ca urmare a tratatului semnat între Aragon şi Castilia, în 1179 oraşul s-a regăsit la graniţele zonei afectate de Reconquista, pentru ca sub domnia lui Jaime al II-lea să intre în componenţa Regatului de Aragon (1304). În 1490, Alicante a primit de la Ferdinand al II-lea Catolicul statutul de oraş. În 1691, Castelul Santa Barbara a fost asediat de francezi, iar în timpul Războiului Spaniol de Succesiune (1701 - 1714) a fost ocupat temporar de austrieci. Războaiele napoleoniene au ocolit oraşul, care în perioada ocupaţiei Valenciei (1811) a devenit capitala provizorie a regiunii. Alicante a suferit totuşi în timpul Războiului Civil Spaniol (1936 - 1939), când au fost distruse şi furate multe dintre operele de artă importante, care împodobeau bisericile şi mânăstirile locale.

[modifică] Clima

Grafic clima Alicante

Clima este subtropicală, cu veri lungi şi fierbinţi şi ierni blânde.

Observatorul din *Ciudad Jardín*
1971 - 2000	ian	feb	mar	apr	mai	iun	iul	aug	sept	oct	nov	dec	TOTAL
Temp. max.(ºC)	16,8	17,8	19,2	20,9	23,6	27,2	30,1	30,6	28,4	24,4	20,4	17,6	23,1
Temp. min. (ºC)	6,2	7,0	8,2	10,1	13,3	17,1	19,7	20,4	17,8	13,7	10,0	7,3	12,6
Precip. (mm)	22	26	26	30	33	17	6	8	47	52	42	26	336