Luteranisim
De Vichipedie, la enciclopedie libare dute in marilenghe.
Comunitât religjose cristiane fondade di Martin Luter cu la publicazion des 99 tesis su la puarte dal Dom di Wüttemberg e cu la publicazion di bande di Melanton tal 1530 de Confession augustane (o di Auguste). Tal 1999 la Glesie di Rome a si ê svicinade ancetant il fat che a si pues jessi salvâts nome par grazie divine e no par oparis. I luterans no son fidêi al Pape, a àn doi sacraments (il Batisim e la Sante Cene, la confession e pos jessi personâl e direte nome a Diu o midiant l'intermediazion dal pastôr), a crodin come i catolics che la particule e il vin consacrâts e sedin dabon il cuarp e il sanc di Jesu Crist e a fasin la comunion in duplis specie. Il cult, che i catolics a clamin messe al ê di domenie e no simpri si comunichisi, ma simpri a si cjante, a si scolte il pastôr che al monte sul pulpit par fâ la predicje, e a si lei la Biblie. I pastôrs si podin maridâ e ancje lis feminis a podin acedi al ufici pastorâl. Par ogni glesie al è a cjâf un plevan. Nol esist une caste sacerdotâl ma al esist il sacerdozi universâl, al ven a stâi che ducj i fedei a son clamâts a sei secerdôts di Jesus Crist. In Friûl la parochie luterane si le cjate a Triest. Te ete di mieç tancj furlans a si stavin convertint al luterenesim soredut in Cjargne, a Glemone, A Sant Denêl, a Sant Vît dal Tliliment e a Udin ma Vignesie ju fasè ducj abiurâ. Te citât di Gurize a'nd jere une fuarte comunitât luterane che daspò de Prime Vuere mondiâl e deventà metodiste.