Santa Marìa di Licuddìa (CT)
Di Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Santa Marìa di Licuddìa | |
Muttu: | |
Nomu ufficiali: | Santa Maria di Licodia |
---|---|
Pruvincia: | Catania (CT) |
Superfici: | 26 km² |
Abbitanti: | 6.745 |
Dinzitati: | 259 ab./km² |
Cumuni cunfinanti: | Biancavilla, Patirnò, Ragalna |
CAP: | 95038 |
Prifissu telefònicu: | +095 |
Santa Marìa di Licuddìa (o Fuddia ntâ parrata lucali) è un cumuni di 6.745 abbitanti dâ pruvincia di Catania e pparteni a Diocesi di Catania.
L'abbitanti sunnu nnuminati (di chiddi di l'à utri paisi vicinu) i babbi dâ murami, mentri ca iddi stissi si dìciunu "Fuddioti".
ÃŒndici |
[cancia] A storia
U paiseddu è anticu assai. Diciunu i studiusi ca nasciu addirittura no II seculu a.C., e u funnarunu i Sicani. A cuttà antica, sutta i greci si chiamava Inessa. Quannu arrivaru i romani, tirittuppiti ci cangiaru nomu, e a chiamru Etna. Sta città era ranni, ni parravanu i libri e aveva macari unni facevanu i sordi. Macari lu ranni Ciceruni parrau di sta città . Comu fu e comu non fu, scumpariu, e non si ni sappi cchiù nenti. nNô 1143, quannu lu Cunti di Paternò ci desi lu tirrinu ê Binidittini, pi fari lu munasteru. Sta cuntrata si chiamava Fuddia, e allura datu ca u munasteru era dedicatu a Matri di Diu, u chiamaru Santa Maria di Licudia. No 1205 u viscuvu fici divintari u munasteru abbazzia. Di tannu, re, papi, mperaturi, ci faciru tanti donazioni. Dopu ca si nni eru i monaci, u pasisi ciu ccurparu a Paternò. I fuddioti tantu ficiru, ca no 1841, turnau paisi indipindenti.
[cancia] Munumenti
[cancia] A Chiesa Ranni
A Matrici do paisi è assai antica. A chesa originali è do seculu XIII, mentri no 1734, a cunfraterna do Santissimu Sacramentu, fici nautra chiesa a spadda di chidda de monaci. No 1911, sti du chiesi i iungeru cu l'archi no muru nto menzu, accussì si fici na chiesa sula. Intra a chiesa ci sunu tanti opiri mpurtanti. I beddi statui do Crucifissu do seculu XIII, di Santa Girtrudi do 1350, di San Giuseppi, ca è u santuzzu dei fuddioti, ca è do seculu XVI, San Binidittu, do seculu XVII, a Bedda Matri'Mmaculata, do 1753, San Luigi do settecentu. Tra i tanti beddi quatri, vannu taliati a Sacra Famigghia, all'altaru maggiuri, a Madonna Assunta, e Santu Liuni.
[cancia] A Turri
Ni l'annu 1143, i monici ficiru na bella turri a latu a chiesa matrici, ppi ppinnirici i campani. A ficiru di stili mistu, goticu e romanicu. No tettu ci misiru i merri, e i finestri i ficiru duppi. Na parti di supra, ha rriccheru cu strisci di petra di lava e petra ianca. Sutta a turri, c'era a chiesuzza di Santu Liu, unni i monici, urricavanu i so murticeddi. A turri ha usavanu macari ppi farisi signali di lustru, tra a turri di Paternò e chidda di Dernò.
[cancia] A Funtana do Cherubinu
Sutta u vausu di petra lavica, na zona vascia do paisi, c'è na bedda funtana. L'acqua ca nesci da ucca de maschiruni, è na surgiva naturali, comu tanti ci nn'è sutta a terra di Fuddia. Sta funtana fu fatta no 1753, supra nautra funtana ca ficiru l'Aragonesi.
[cancia] U Cumuni
U palazzu do cumuni, supra a murami, e zzo ccu resta da vecchia bbadia. Sta latata fu fatta no 1662, però a mità ottucentu fu rifatta comu a facciata da matrici. Da parti d'intra nisceru tanti reperti de tempi do medioevo.
[cancia] A Chiesa o Carmunu
A chiesa nica, fu fatta no 1929, di Patri Ronsisvalli, ca era tantu devotu a Matri do Carmunu. A parti d'intra è tutta bbirsata pulita, che stucchi barocchi, ca ci fici don Pippinu a Pinta.
[cancia] Autri Chiesi
- A Chiesa da Cunsulazioni, do 1837
- A Chiesa di l'Armi o Priatoriu, do seculu XIX
- A Chiesa do Cimiteru, do 1897
- A Chiesa da Maculata e vigni, do 1932
- A Chiesa do Chianu e malati, di l'epoca medioevali
- L'atareddu do Purrazzaru, di l'anni '30
[cancia] Palazzi e Villi
- L'Abbazzia, do seculu XIV
- Palazzo Spina, do seicentu
- Palazzu Ardizzuni, do settecentu
- Palazzu Brunu, do settecentu
- U Belvedere, villa do 1957
- A Villetta de Consuetudini
- I pedi d'alivu millinnari