Ascolta "Gli audiolibri di Valerio Di Stefano" su Spreaker.

Codice Sconto: E463456

This WebPage/Resource is provided by https://www.classicistranieri.com

Nume binomial - Wikipedia

Nume binomial

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Un editor a propus unirea acestei pagini cu o alta.
S-a sugerat ca paginile „Nume binomial” şi „Nomenclatură binară” să fie unite într-una singură.

În biologie, numele binomial (sinonim: nomenclatură binomială) este numele ştiinţific dat unei specii, acceptat la momentul actual. Termenul a fost introdus în anul 1953[necesită citare]. Numele binominal conţine doi termeni: numele genului şi numele specific, scrise în limba latină sau transliterate în latină din alte limbi. Ambii termeni ai numelui binomial se scriu cu caractere cursive, dar numai numele genului se scrie cu majusculă. Folosirea limbii latine se explică prin faptul că sistemul binomial a fost popularizat în secolul al XVIII-lea, când publicaţiile ştiinţifice erau în majoritate scrise în latină.

Numele binomiale trebuie alese astfel încât să nu existe două specii cu acelaşi nume, pentru ca specialiştii să se poată referi la o specie fără ambiguitate. Biologii menţin coduri de nomenclatură pentru a asigura unicitatea: în zoologie, de exemplu, nomenclatura ştiinţifică a speciilor este reglementată de Codul internaţional de nomenclatură zoologică.

Numele binomial este urmat de regulă de numele (uneori abreviat) al autorului său — prima persoană (autoritatea) care a publicat numele şi descrierea organismului respectiv (sau o referire la o astfel de descriere). Parantezele care încadrează numele autorului reprezintă o convenţie care indică faptul că specia este considerată acum ca aparţinând unui gen diferit. Lipsa parantezelor în jurul numelui autorului semnifică faptul că specia respectivă a rămas în genul pe care i l-a atribuit primul autor.

Cuprins

[modifică] Tereni ştiinţifici folositi în literatura de specialitate română pentru a desemna sistemul de denumire al speciilor

Termenii sunt aşezaţi în ordinea valorii lucrărilor ştiinţifice publicate ce conţin acest termen, începând cu cea mai recentă lucrare găsită.

  • Nomenclatura binară. Termen ştiinţific folosită în Fauna României Mammalia, Volumul XVI, Fascicula 1, Insectivorara de Dumitru Murariu, Editura Academiei Române, Bucureşti - 2000 [1]. Deoarece forul cel mai competent în domeniu, Academiaa Română, foloseşte această denumire, aceasta trebuie considerat ca termen ce indică numele unei specii.
  • Sistem binominal. Termen ştiinţific folosit de Sârbu Anca, Biologie vegetală,, Editura Universităţii din Bucureşti, 1999, pag. 274 [2]

[modifică] Istoric

Prima lucrare ştiinţifică în care se aplică un sistem binomial pentru denumirea speciilor datează de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi aparţine botanistului elveţian Gaspar Bauhin (Pinax theatri botanici, 1596). Sistemul binomial, sub diferite forme, nu a cunoscut însă o răspândire largă până în secolul al XVIII-lea, când a fost popularizat de medicul şi botanistul suedez Carolus Linnaeus (1707-1778). Acesta a încercat să descrie întreaga lume naturală cunoscută, atribuind fiecărei specii (minerale, vegetale sau animale) un nume compus din două părţi, în limba latină. Înaintea lui Linnaeus, aproape nimeni nu folosea sistemul binomial de nomenclatură. După Linnaeus, folosirea acestuia s-a generalizat. Termenul convenţional de nume binomial (nomenclatură binomială) atribuit acestui sistem de nomenclatură a fost introdus în biologie în anul 1953[necesită citare].

[modifică] Bibliografie

  1. ^ Fauna României Mammalia, Volumul XVI, Fascicula 1, Insectivorara de Dumitru Murariu, Editura Academiei Române, Bucureşti - 2000.
  2. ^ Sârbu Anca, Biologie vegetală. Note de curs, Editura Universităţii din Bucureşti, 1999


[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe

Codice Sconto: E463456

Ascolta "The Short Story Podcast" su Spreaker.

Static Wikipedia (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2006 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia February 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu