Chevereşu Mare, Timiş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Chevereşu Mare

[[Imagine:{{{imagine}}}|240px|{{{descriere}}}]] {{{descriere}}} [[Imagine:|80px|Stemă]]
Judeţ	Timiş
Zonă metropolitană	[[{{{zona_metropolitana}}}]]
Atestare	secolul XIV
Primar	Marcel Muia, PSD, din 2004
Suprafaţă	81,17 km²
Populaţie (2006)	1.965
Densitate	24,20 loc./km²
Altitudine	{{{altitudine}}}  m n.m.
Amplasare	45°40′1″N, 21°29′27″E
Sate	Chevereşu Mare, Dragşina, Vucova
Cod poştal	307105
Sit web	{{{1}}} [ ]
{{{note}}}

Chevereşu Mare (germană Grosskeweresch, maghiară Nagykövéres) este o comună în judeţul Timiş.

Cuprins 1 Geografie 1.1 Vecini 1.2 Mediu 1.2.1 Pădurea Chevereş 1.2.2 Făgimacul 1.2.3 Arbori 1.2.4 Ape 2 Istorie 2.1 Atestare documentară 2.2 Unificarea cătunelor 3 Populaţie 3.1 Evoluţia populaţiei comunei Chevereşu Mare 3.2 Evoluţia populaţiei satului Chevereşu Mare 4 Economie 5 Politică 6 Religie şi învăţământ 6.1 Biserici 6.2 Şcoli 7 Monumentul eroilor 8 Cultură 9 Sport şi turism 9.1 Sport 9.2 Turism în zonă 10 Personalităţi locale 11 Note 12 Bibliografie 13 Legături externe

[modifică] Geografie

Localitatea Chevereşu Mare este situată în partea central - sudică a judeţului Timiş, în locul unde se întâlnesc trei câmpii: câmpia colinară a Gătăii, prin câmpul Vucovei, golful Lugojului şi câmpia joasă a Timişului. ^[1]

[modifică] Vecini

Satul Chevereşu Mare se învecinează cu:

• est: Sârbova, Bacova
• sud: Vucova
• vest: Otveşti, Sacoşu Turcesc, Dragşina
• nord: Bazoş,

iar comuna Chevereşu Mare cu:

• est: comuna Racoviţa (prin satul Sârbova) şi oraşul Buziaş (prin satul Bacova)
• sud: comuna Niţchidorf (prin satele Niţchidorf şi Blajova)
• vest: comunele Sacoşu Turcesc, (prin satele Otveşti, Sacoşu Turcesc, Uliuc) şi Moşniţa Nouă (prin satul Albina)
• nord: comuna Remetea Mare (prin satul Bucovăţ) şi oraşul Recaş (prin satul Bazoş)

[modifică] Mediu

[modifică] Pădurea Chevereş

În nord, de-a lungul Timişului, se întinde, pe vreo zece kilometri, pădurea Chevereş. Aceasta a fost unul dintre locurile de vânătoare favorite ale lui Nicolae Ceauşescu. În colecţia rămasă în urma sa, numeroase trofee de mistreţ provin de acolo.
Arborii din familia stejarului sunt predominanţi în pădure. Dar pădurea Chevereş este, în cea mai mare parte a sa, pădure cultivată.

[modifică] Făgimacul

În sud, aproape de Vucova, o altă pădurice, Făgimacul, cu statut de fâneaţă împădurita, a fost masacrata în anii de după 1989. Astazi doar o întindere de tufişuri, presărată de puţinii arbori rămaşi în picioare, aminteşte de ceea ce a fost.
Defrişarea Făgimacului este din plin resimţită în zilele noastre. A dispărut factorul care echilibra acţiunea pădurii Chevereş asupra norilor aducători ai ploilor de vară.

[modifică] Arbori

Arborele nativ în Chevereş este frasinul. Alături de acesta proliferează un arbore de import, salcâmul. Dintre pomii fructiferi cel mai răspândit este, acum ca şi în urmă cu 250 de ani, prunul.

[modifică] Ape

Râul Timiş constituie frontiera de nord a comunei.
Satul Chevereşu Mare este străbătut de râuleţul canalizat numit de localnici Şorcan, iar oficial Şurgani. Acesta izvorăşte la nord - vest de Buziaş, în pădurea Dumbrava, vărsându-se în râul Timiş, pe partea stângă, puţin în amonte de plaja de la Albina.
Un braţ secat al Şorcanului, Vâna, străbate cartierul Corneanţ.
Pe vremuri Cheveresu Mare avea şi un lac, Hergheşceul, secat în urma lucrărilor de îmbunătăţiri funciare din 1969-1970.

[modifică] Istorie

[modifică] Atestare documentară

Deşi majoritatea referinţelor consideră prima atestare documentară a satului în anul 1717, surse mai noi împing această dată până în secolul al XIV-lea. ^[2] Alte atestări documentare mai vechi decât anul 1717 sunt din secolul al XVI-lea ^[3] şi din secolul al XVII-lea. ^[4]

[modifică] Unificarea cătunelor

Tradiţia locală vorbeşte despre trei cătune care s-au unit, cândva pe vremea Mariei Tereza, pe vatra actuală a aşezării: Corneanţ (nucleul viitoarei aşezări), Bocea (cel mai mare) şi Drila. Corneanţul era aşezat acolo unde astăzi se găseşte cartierul cu acelaşi nume, în sudul satului. Bocea era mai în nord, la liziera pădurii, între Dragşina şi Sârbova. Pe vechile hărţi austriece din secolul al XVIII-lea, începând cu harta lui Mercy, satul Potchia mai era reprezentat până pe la 1750. Pe harta ilustrând monografia lui Griselini despre Banat, Bocea nu mai apare. Astăzi Bocea este cartierul care ocupă partea de nord a aşezării. Cartierul contemporan Regat, situat la nord - vest, s-a numit, până în perioada interbelică, Drila. Astăzi doar puţini locuitori în vârstă îşi mai amintesc acest nume.

[modifică] Populaţie

Populaţia băştinaşă a Chevereşului are trei componente: localnici bănăţeni, olteni imigraţi la începutul secolului al XVIII-lea şi moţi exilaţi de autorităţi în 1785, după răscoala lui Horea. Fiind Chevereşu Mare reşedinţă de cerc, aici au fost aduşi în acelaşi secol şi germani, în special funcţionari. Cateva zeci de evrei s-au numărat printre locuitorii satului în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. Peste 100 de maghiari au fost colonizaţi de guvernul de la Budapesta la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea. O şatră de ţigani s-a sedentarizat din vechime pe vatra localităţii. În ultimul secol populaţia evreiască, apoi şi cea germană, au dispărut. S-a redus foarte mult componenta etnică maghiara. Un număr însemnat de familii din alte zone ale ţării, în special din Moldova şi Ardeal s-au aşezat aici. A apărut şi o componentă de origine etnică ucraineană.

[modifică] Evoluţia populaţiei comunei Chevereşu Mare

Recensământul [5]		Structura etnică
Anul	Populaţia	Români	Germani	Maghiari	Romi	Slovaci	Alte etnii
1880	3765	2826	73	386	-	442	2
1900	4102	2863	96	489	-	598	4
1930	3657	2473	58	513	58	550	1
1977	2651	1901	10	326	139	271	3
1992	2029	1397	8	203	225	178	17
2002	1959	1376	5	211	215	146	6

[modifică] Evoluţia populaţiei satului Chevereşu Mare

Recensământul [6]		Structura etnică
Anul	Populaţia	Români	Germani	Maghiari	Romi	Slovaci	Alte etnii
1880	1867	1615	47	121	-	4	80
1900	1995	1692	57	203	-	-	43
1930	1660	1485	51	102	10	7	5
1977	1368	1242	4	28	92	-	2
1992	1131	909	5	11	203	1	2

[modifică] Economie

Ca şi în urmă cu unul sau două secole, ocupaţiile de bază ale localnicilor rămân creşterea animalelor, cultivarea cerealelor şi prelucrarea lemnului. Chevereşu Mare dispune de cele mai întinse păşuni între localităţile din zonă. Moştenite din vremea Paşalâcului Timişoara, creşterea ovinelor şi cultivarea cucurudzului (porumbului) sunt sectoarele agricole cu cea mai mare pondere.

Doi întreprinzători au deschis în sat ateliere pentru prelucrarea lemnului, reluând o tradiţie multiseculară. În ultimii ani tinde să se dezvolte activitatea de prelucrare a nuielelor de amorfă (amorfa fruticosa). O societate de transporturi internaţionale de marfă, o staţie de benzină, un atelier care produce tălpi din poliuretan pentru încălţăminte, o brutărie, o jumătate de duzină de magazine şi baruri, precum şi încă câţiva mici întreprinzători completează profilul economic al aşezării.

[modifică] Politică

Primarul comunei, Marcel Muia, face parte din PSD iar viceprimarul Gheorghe Husariu din PNL. Consiliul Local este constituit din 11 consilieri, împărţiţi astfel:

	Partid	Consilieri	Componenţa Consiliului
	Partidul Social Democrat	5
	Alianţa Dreptate şi Adevăr	3
	Partidul România Mare	1
	Uniunea Democrată a Maghiarilor din România	1
	Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat	1

[modifică] Religie şi învăţământ

[modifică] Biserici

Marea majoritate a locuitorilor din Chevereşu Mare sunt creştin - ortodocşi. Biserica ortodoxă, ridicată în anul 1801 în cartierul Bocea, are hramul Înălţarea Domnului. Aceasta înlocuieşte o mai veche biserică din nuiele care se afla în cartierul Corneanţ, împreună cu vechiul cimitir, pe locul viran numit astăzi Plaţu Bicii.
Bisericuţa romano-catolică, aflată pe Drumu Mare, uliţa principală, are hramul Sfântul Ştefan şi este filie a parohiei din Bacova.
Dintre credincioşii neoprotestanţi, stabiliţi în localitate în ultimele decenii, doar baptiştii au lăcaş de cult.

[modifică] Şcoli

În centrul de comună funcţionează o şcoală cu opt clase, cu limba de predare română. Tot aici este şi o grădiniţă de copii. În celelalte sate componente sunt doar şcoli cu patru clase.
Învăţământul confesional în limba română este atestat în localitate din secolul al XVIII-lea.

[modifică] Monumentul eroilor

Monumentul este amplasat în faţa bisericii ortodoxe. Este de forma unui obelisc din granit cu patru laturi, latura principală fiind îndreptată spre vest. În vârful obeliscului este aşezat un vultur din bronz purtând în gheare o sabie din oţel frântă. La bază, în cele patru colţuri ale soclului, străjuiesc patru ţevi de tun.
Pe faţa principală a obeliscului este înscrisă inscripţia:

Pietatea celor vii / În memoria celor căzuţi / în războiul pentru întregirea / neamului românesc / 1914 – 1918

Urmează, în ordine alfabetică şi fără deosebire de etnie sau religie, lista chevereşenilor căzuţi în luptă în primul război mondial. Lista continuă pe faţa sudică şi se încheie pe faţa nordică a monumentului. Literele inscripţiei sunt săpate în piatră şi sunt aurite. La sfârşitul părţii sudice a listei, din nou în ordine alfabetică şi fără deosebire de etnie sau religie, au fost adăugate ulterior şi numele eroilor căzuţi în cel de-al doilea război mondial.
Monumentul se înscrie în categoria monumentelor similare ridicate în aproape fiecare sat din Banat, fie acesta românesc, şvăbesc, unguresc, sârbesc sau cu populaţie amestecată, fiind unul dintre cele mai mari şi mai elaborate.

[modifică] Cultură

Localitatea dispune de un cămin cultural şi de o bibliotecă publică. Este, de asemenea, racordată la o reţea de televiziune prin cablu.
În urmă cu mai multe decenii la Chevereş activau, urmând exemplul celebru al sătenilor de la Chizătău, care au făcut şcoală în Banat, un cor şi o fanfară. Exista şi un grup de căluşari. Mai încoace funcţiona şi un cinematograf.

[modifică] Sport şi turism

[modifică] Sport

În localitate s-a construit în ultimii ani, din fonduri guvernamentale, o sală de sport. Amatorii de fotbal dispun de un teren, la marginea satului, pe izlazul numit Boba.
Jocurile sportive tradiţionale, care astăzi nu se mai practică, erau fuga (asemănătore jocului de oină) şi ţoagrele. Pentru amândouă jocurile se foloseau bâte şi mingi din cârpe, de mărimea unui pumn. Mingea era numită loptă. Fuga, mai dinamică, era jucată în special de copii, în timp ce ţoagrele, mai statice, erau jucate mai ales de tineri, băieţi şi fete.
Copii practicau şi alergarea cu cercul.
Până prin anii '60 la Chevereşu Mare exista şi o popicărie, mai întâi pe locul unde astăzi se înalţă sala de sport, mutată apoi în curtea căminului cultural. Jocul de popice era numit de localnici kugle.
Periodic se organizează, pe cele două fonduri cinegetice din localitate, partide de vânătoare sportivă. Pescuitul sportiv se mai practică, ocazional, pe Şorcan.

[modifică] Turism în zonă

• La 7 kilometri din centrul localităţii, spre nord, între pădurea Chevereş şi râul Timiş se găseşte noul centru de agrement pentru copii şi tineret.
• La 10 kilometri spre est, pe DJ 592, se găseşte staţiunea balneară Buziaş
• La 8 kilometri spre vest, pe DJ 592, se găseşte plaja Albina

[modifică] Personalităţi locale

• Petru Ţărtan (Czartan, Ţăran, Zortan, Ciortan) ^[7] - mathusalemul Banatului
• Pătruţ Vancea - haiduc din secolul al XVIII-lea, funcţionar imperial la cercul Chevereş, fiul celebrului căpitan de lotri Petru Vancea
• Pavel Blidaru (a lu' Ioca, 1896 - 1953) - deputat în timpul guvernării Iorga, scriitor ţăran, publicist, membru marcant al Frontului Plugarilor

[modifică] Note

1. ^ Bizerea, Relieful..., par. 185 - 187 şi harta însoţitoare.
2. ^ Suciu, I. D. şi Constantinescu, R. - Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului
3. ^ Feneşan, Costin - Documente medievale bănăţene 1440 - 1653
4. ^ Suciu, Documente...
5. ^ Varga E., - Statistică ...
6. ^ Varga E., Statistică...
7. ^ Wettel, Der Buziascher...

[modifică] Bibliografie

1. Bizerea, Marius - Relieful judeţului Timiş, în Tibiscus, Muzeul Banatului, Timişoara, 1970, pag. 179 - 188 + hartă
2. Feneşan,Costin - Documente medievale bănăţene 1440 - 1653
3. Suciu, I. D. şi Constantinescu,R. - Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului
4. Varga E. - Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 1992
5. Wettel, Helmut - Der Buziaser Bezirk. Landschaften mit historischen Streislichtern, Temesvar, Südungarische Buchdruckerei, 1919,

[modifică] Legături externe

• Despre Chevereşu Mare pe situl lui Ionel Crăciun
• Anuarul Socec al Romaniei Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A.
• Chevereş Centrul de agrement Chevereşu Mare
• Păun, Liliana - articol despre mathusalemul Banatului, Ieşeanul, nr. 254, ian. 2007