Casa Sfatului
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Casa Sfatului (germană Rathaus), un important monument de arhitectură din municipiul Braşov, a fost iniţial doar un turn de supraveghere, ale cărui baze se aflau pe cele ale actualului turn.
În 23 decembrie 1420 se încheie un acord între Adunarea Districtului Ţării Bârsei şi breasla blănarilor privind construirea Casei Sfatului. În acest document se menţionează că reprezentanţii breslei blănarilor braşoveni au îngăduit celor nouă comune ale „Provinciei Ţara Bârsei” să-şi construiască deasupra bolţii de vânzare a breslei o cameră pentru „acordarea dreptăţii” şi pentru şedinţele magistratului. Totuşi, din cauza invaziei turceşti din 1421, a distrugerii în mare parte a oraşului, precum şi a arestării magistratului oraşului, acest proiect va fi amânat.
Clădirea s-a transformat în Primărie pe măsură ce oraşul s-a dezvoltat. Astfel, următoarea menţiune despre Casa Sfatului din Braşov apare în 1503, ea fiind menţionată sub numele de „Praetorium”.
Construcţia a cunoscut de-a lungul anilor multe modificări, multe dintre ele fiind datorate distrugerilor provocate de evenimente naturale:
- 5 iulie 1608 – un trăznet loveşte turnul Casei Sfatului; incendiul nu a putut fi stins decât după ce s-a turnat în foc vin, oţet şi lapte;
- 17 iunie 1662 – un cutremur afectează puternic Casa Sfatului; turnul avea să se prăbuşească în proporţie de două treimi;
- 24 iulie 1682 – o furtună puternică loveşte din nou „turnul trompetiştilor” (numit aşa pentru că un trompetist anunţa trecerea fiecărei ore);
- 21 aprilie 1689 – marele incendiu (provocat de forţele habsburgice care asediau oraşul) distruge o mare parte din clădire. După aproape un secol, în anul 1780, se încheie lucrările de reconstrucţie a Casei Sfatului, în stil baroc, aproximativ în forma pe care o cunoaştem astăzi. Tot atunci, pe loggia din faţă, i se adaugă celebra stemă a Braşovului.
Administraţia oraşului se mută din aceasta clădire în anul 1876, într-o clădire nouă situată la interesecţia străzilor Republicii şi Mihail Sadoveanu.
La inceputul secolului XX, Casa Sfatului urma să fie demolată şi înlocuită cu o clădire administrativă modernă. Acest lucru a fost evitat doar datorită unei puternice campanii de presă pentru menţinerea vechiului monument istoric. Ultima modificare arhitecturală a Casei Sfatului a avut loc în anii 1909 - 1910, când acoperişul baroc a fost înlocuit de actualul acoperiş piramidal, cu ţigle colorate. Din 1950, clădirea găzduieşte Muzeul Judeţean de Istorie.
[modifică] Legături externe
Staţiuni: Poiana Braşov
Fortificaţii şi vestigii istorice: Fortificaţiile Braşovului ••• Bastionul Aurarilor • Bastionul Cojocarilor • Bastionul Curelarilor • Bastionul Fierarilor • Bastionul Funarilor • Bastionul Graft • Bastionul Postăvarilor • Bastionul Ţesătorilor • Poarta Ecaterinei • Poarta Principală • Poarta Străzii Negre • Poarta Vămii • Poarta dinspre Tâmpa • Poarta Şchei • Poarta Târgul Cailor • Turnul Alb • Turnul Negru • Turnul Cuţitarilor şi Turnul Cizmarilor • Cetatea Braşovia • Cetăţuia de pe Strajă • Cetatea de pe dealul Şprenghi • Cetatea de la Pietrele lui Solomon
Alte locuri de vizitat: Casa Sfatului • Casa Mureşenilor • Casa Negustorilor • Muzeul de Artă • Muzeul de Etnografie • Muzeul „Prima şcoală românească” • Muzeul junilor braşoveni • Biserica Neagră • Biserica Sf. Nicolae • Biserica Sf. Bartolomeu • Biserica Sf. Martin • Catedrala ortodoxă • Catedrala romano-catolică • Biserica Sf. Gheorghe • Biserica Sfântul Ioan • Biserica Cuvioasa Parascheva • Troiţele din Şchei • Sinagoga • Sinagoga Ortodoxă • Palatul Justiţiei • Palatul Poştei • Palatul Finanţelor (Primăria) • Palatul Soarelui • Palatul Telefoanelor • Vila Kertsch • Vila Schuller • Casa Baiulescu • Casina română • Reduta • Rectoratul • Biblioteca Judeţeană • Cercul Militar • Modarom • Hotelul „Aro Palace” • Hotelurile „Coroana” şi „Postăvarul” • Strada Republicii • Strada Mureşenilor • Pietrele lui Solomon • Tâmpa
