Cantonul Vaud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

**Vaud**


Capitală	Lausanne
Suprafaţă	3 212 km² (Pe locul 4)
Populaţie	657 700
Densitatea populaţiei	205
Din anul	1803
Abreviere	VD
limbi	franceză
Sit web	www.vd.ch

Cantonul Vaud (în franceză: Canton de Vaud) este unul dintre cele 26 de cantoane ale Elveţiei, aflat în sud-vestul ţării. Capitala sa este la Lausanne.

[modifică] Geografie

Cantonul se întinde între Lacul Neuchâtel în nord, unde se mărgineşte cu cantonul Neuchâtel şi Lacul Geneva în sud, unde se învecinează cu cantonul Geneva, Haute-Savoie (graniţă lacustră cu Franţa) şi cantonul Valais. În Munţii Jura în vest, cantonul se mărgineşte cu departamentele franceze Ain, Jura, şi Doubs. La est se mărgineşte cu cantoanele Fribourg şi Berna. Suprafaţa totală este de 3 212 km².

În nord se găseşte o exclavă înconjurată de cantonul Fribourg şi Lacul Neuchâtel, unde se află oraşul Avenches. Pe de altă parte, două enclave ale cantonului Fribourg şi două ale cantonului Geneva sunt complet înconjurate de Vaud.

Zonele din sud-est sunt muntoase, făcând parte din Alpii elveţieni. Gheţarul Diablerets, aflat la 3 210 m, se află în aceşti munţi, unde se găsesc şi câteva destinaţii populare printre schiori, cum ar fi Villars, Les Diablerets şi Leysin. Zona centrală e formată în schimb din morene, şi este prin urmare deluroasă. De-a lungul lacurilor se află zone de câmpie.

Terasele viticole din districtul Lavaux au fost înscrise în anul 2007 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

[modifică] Istorie

Pe ţărmul lacurilor s-au descoperit urme datând din perioada preistorică. Mai târziu, tribul celt al helveţilor s-a stabilit în zonă. Aceştia au fost înfrânţi de armatele lui Iulius Caesar în 58 î.Hr., ducând la colonizarea romană a regiunii. Două dintre cele mai importante oraşe înfiinţate de aceştia sunt Vevey (Viviscus) şi Lausanne (Lausonium sau Lausonna).

În 27 î.Hr. statul Civitas Helvetiorum a fost stabilit în jurul capitalei Avenches (Aventicum). Astăzi, în jurul oraşului se mai pot vedea încă numeroase ruine romane. Între secolele al II-lea şi al IV-lea zona a fost invadată în repetate rânduri de triburile alemaniice. În secolul al V-lea, burgunzii au ocupat regiunea, fiind înlocuiţi mai apoi de francii merovingieni. Ocupaţia lor nu a durat mult timp, în 888 actualul canton Vaud intrând în componenţa Imperiului Carolingian. În 1032 Zähringenii din Germania i-au înfrânt pe burgunzi, fiind succedaţi, în 1218, de conţii de Savoia. Regiunea a primit atunci unitatea politică ce i-a permis să devină ceea ce astăzi este cantonul Vaud. O porţiune întinzându-se între Attalens şi râul Sarine, în nord, a fost absorbită de cantonul Fribourg.

Pe măsură ce puterea Savoiei intra în declin la începutul secolului al XV-lea, ţinutul a fost ocupat de trupele berneze. Până în 1536 regiunea era complet anexată. Reforma a fost iniţiată de colaboratorii lui Jean Calvin, cum ar fi Pierre Viret, incluzând aici o faimoasă dezbatere la catedrala din Lausanne; însă a fost implementată decisiv atunci când Berna şi-a folosit întreaga forţă în acest scop. Ocupanţii bernezi nu erau bine văzuţi de populaţie, şi de aceea trupele revoluţionare franceze au fost primite cu mult entuziasm în 1798. Francezii au ieşit victorioşi, declarând o Republică Lemanică. Aceasta a fost repede transformată într-un canton, Léman, care, în 1803, s-a alăturat Confederaţiei elveţiene.

Constituţia actuală datează din 14 aprilie 2003, înlocuind-o pe cea din 1885. În secolul al XIX-lea, cantonul Vaud a fost un aprig oponent al mişcării separatiste catolice (Sonderbund).

[modifică] Economie

Capitala Lausanne este oraşul principal al cantonului. În zonă este concentrată industria uşoară.

În 1998, 71,7% dintre muncitori lucrau în sectorul terţiar, iar 20,8% în cel secundar.

Cantonul este al doilea producător de vin din Elveţia. cea mai mare cantitate este vin alb, iar majoritatea plantaţiilor de viţă-de-vie se află pe malurile Lacului Geneva. Sfecla de zahăr este cultivată în jurul oraşului Orbe, tutunul în Valea La Broye iar fructele la poalele Munţilor Jura. Creşterea vitelor şi păşunatul sunt des întâlnite în Alpi şi în Munţii Jura. La Bex se găseşte o mină de sare. Turismul este o activitate importantă în multe localităţi de pe malurile Lacului Geneva. Printre staţiunile cele mai importante se numără Lausanne, Montreux şi Vevey.

[modifică] Demografie

Populaţia este în principal francofonă şi protestantă.

Principalele centre urbane sunt: Lausanne (approx. 275 000 de locuitori în 2000), Montreux-Vevey (70 000 de locuitori) şi Yverdon-les-Bains. Regiunea din jurul Nyonului este de obicei considerată ca făcând parte din aglomeraţia urbană a Genevei. Toate aceste localităţi sunt pe Lacul Geneva, cu o singură excepţie, Yverdon, aflat pe Lacul Neuchâtel.

Alte oraşe importante sunt: Morges, Renens, Rolle.