Cafeină
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
|
| Cafeină | |
| alte denumiri | 1,3,7-Trimethyl-3,7-dihydro -2H-purin-2,6-dion |
| formula chimică | C8H10N4O2 |
| nr-CAS | 58-08-2 |
| aspect | cristale incolore, inodore, cu gust amar |
| masa molară | 194,19 g·mol–1 |
| stare de agregare | solid |
| densitate | 1,23 g·cm–3 |
| punct de topire | 238 °C |
| punct de fierbere | de la 178 °C sublimare |
| densitate | |
| formula | |
| aspect | |
| stare de agregare | |
| apunct de topire | |
| punct de fierbere | |
| solubil | moderată în apă şi alcool, bună în cloroform |
| masa molară | |
| alte proprietăţi | |
 Dăunător sănătăţii |
|
| format | |
Cafeina (sin. cofeină) este un alcaloid din grupa purinelor, care se se găseşte în cafea, ceai, nuci de cola, mate, guaraná şi cacao. Este unul dintre cei mai vechi stimulenţi naturali folosiţi de om.
Cuprins |
[modifică] Istoric
În 1820, la solicitarea lui Goethe, farmacistul german Friedlieb Ferdinand Rungef izolează cofeină pură din boabele de cafea. În 1821, independent de Runge, farmaciştii francezi Pierre Joseph Pelletier, Joseph Bienaimé Caventou şi Pierre Robiquet reuşesc de asemenea să izoleze cafeina. În anul 1832 Pfaff şi Justus von Liebig descoperă formula chimică a cofeinei (C8H10N4O2) Formula structurală va fi descoperită în 1895 de Hermann Emil Fischer. Mecanismul de acţiune al cafeinei a fost studiat în secolul XX.
[modifică] Denumire şi structură chimică
Numele de cafeină provine de la cafea, din care a fost izolată pentru prima oară substanţa. După nomenclatura IUPAC, denumirea cafeinei este 1,3,7-Trimethyl-2,6-purindion sau, pe scurt, 1,3,7-Trimethylxanthin . Cafeina face parte din grupul purinelor, ca şi teofilina şi teobromina. Structura cafeinei constă dintr-un inel dublu, care la exterior are o serie de substituenţi, în centru fiind nucleul purinic.
[modifică] Proprietăţi fizice
Cafeina pură se prezintă sub formă de cristale prismatice hexagonale incolore, inodore cu gust amar.
| Raportul de solubilitate a cofeinei în: | |
| apă la temperatură normală este de: | 21,74 g/l |
| apă la temperatura de 80 °C: | 181,82 g/l |
| etanol la temperatură normală: | 15,15 g/l |
| etanol la temperatura de 60 °C: | 45,45 g/l |
| acetonă: | 20,00 g/l |
| cloroform: | 181,82 g/l |
Derivaţii xantinei, clasificaţi ca alcaloizi de natură vegetală (din care face parte şi cafeina), sunt consideraţi baze slabe, deoarece atomii de azot pot accepta protoni. Cu toate acestea, derivaţii xantinei sub formă de soluţie nu sunt alcalini.
[modifică] Utilizare
Cafeina este larg utilizată în alimentaţie, prin consumul de cafea.
- o ceaşcă de cafea (150 ml) conţine între 30 - 100 mg de cafeină.
- o ceaşcă de cafea expresso (30 ml) conţine cca. 40 mg de cafeină
- o ceaşcă de cacao conţine 6 mg de cofeină.
- ciocolata conţine cofeină între 15 - 90 mg/100 g.
[modifică] Efecte biologice
Cofeina acţionează ca:
- stimulant al SNC
- creşterea pulsului şi tensiunii arteriale
- dilatator bronhial
- diuretic
- stimulant al perstaltismului intestinal
- reducerea vitezei de circulaţie sanguine la nivelul creierului şi intestinelor
