Boris Vian
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Literatură franceză |
| Istoria literaturii franceze |
|
Medievală |
| Scriitori francezi |
|
Listă de autori de limbă franceză |
| Portal Franţa |
| Portal Literatură |
Boris Vian (n. (10 martie 1920, la Ville-d'Avray – d. 23 iunie 1959 , Paris) a fost scriitor francez, poet, dramaturg, romancier, traducător, inginer, inventator, trompetist şi comentator muzical. A publicat, de asemenea şi sub pseudonimul Vernon Sullivan sau Bison Ravi, Baron Visi sau Brisavion (anagramele numelui său).
Cuprins |
[modifică] Date biografice
Boris Vian s-a născut în 1920 la Ville d’Array, lângă Paris, într-o familie burgheză, ca fiu al lui Paul Vian, beneficiarul unei rente care reuşea să asigure cu uşurinţă nevoile financiare ale întregii familii şi al Yvonne Woldermar Ravenez, care provenea la rândul ei dintr-o familie înstărită.
La 5 ani, Boris ştie să scrie şi să citească, la 8 ani i-a citit deja pe Corneille, Racine şi Molière. La vârsta de 12 ani a contactat o febră reumatică urmată de tifos, boli care-i vor marca sănătatea pentru întreaga viaţă. La vârsta de 17 ani a învăţat să cânte la trompetă. A studiat la Liceul Versailles şi şi-a luat diploma în inginerie civilă în 1942.
A debutat în 1943 cu "Verocquin et le Plancton". În timpul războiului a scris cronici muzicale în ziarul "Le jazz hot" şi a compus el însuşi cântece. Între acestea, cel mai bine vândut a fost "Le deserteur" (1955), un cântec despre războiul din Algeria, pe care autorităţile franceze l-au interzis. De asemenea, a scris scenarii şi a fost actor de film. A tradus în franceză scriitori americani: Raymond Chandler, William Tenn, Henry Kuttner, Ray Bradbury. Deşi nu a fost luat în serios ca scriitor în timpul vieţii, s-a remarcat în cercurile existenţialiste şi postsuprarealiste. În 1952 a fost ales membru în Colegiul de Patafizică ( ştiinţa soluţiilor imaginare -unde îl are alături, între alţii, pe Eugen Ionescu), iniţiat de Alfred Jarry. Literatura pe care o scrie nu-l prea ajută să-şi câştige pâinea de zi cu zi şi e silit să practice alte meserii. În 1956, "rezultat al unui surmenaj neîntrerupt, grefat pe o inimă destul de anemică", după cum marturiseşte chiar Vian, face un edem pulmonar. Boala de inimă i se agravează, pieptul îi vibrează vizibil. Pe 23 iunie 1959, cel ce spusese odată "voi muri înainte de 40 de ani", se duce să asiste la avanpremiera unui film făcut după "Voi scuipa pe mormintele voastre", cartea sa "scandaloasă". E împotriva acestei ecranizări şi ar vrea ca numele să nu-i apară pe generic. Dimineaţa a uitat să-şi ia medicamentele. La zece minute după începerea filmului, inima încetează să-i bată.
[modifică] Opera
[modifică] Romane
- J'irai cracher sur vos tombes (Voi scuipa pe mormintele voastre) (1946, sub pseudonimul Vernon Sullivan)
- L'ecume des jours (Spuma zilelor) (1947)
- L'automne a Pukin (Toamna la Pekin) (1947)
- L' herbe rouge (Iarba roşie) (1950)
- L'arrache coeur (Smurgătorul de inimi )(1953)
- Femeile nu-şi dau seama
- Moarte pocitaniilor
[modifică] Nuvele
- Les Fourmis (Blues pentru o pisică neagră ) (1949)
- Conte de fees a l’usage des moyennes personnes (Poveste de adormit oamenii obişnuiţi)
- Amintirea
- Licantropul
- Omul de zăpadă
[modifică] Poezie
- Je voudrais pas crever ( N-aş prea vrea ca s-o mierlesc)(1962)
[modifică] Teatru
[modifică] Traduceri
- The Big Sleep de Raymond Chandler ca Le grand sommeil (1948)
- The Lady in the Lake de Raymond Chandler ca La dame du lac (1948)
- The World of Null-A de A. E. van Vogt, ca Le Monde des Å (1958)
