Biserica de lemn Sf. Maria din Letca
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca, se află în localitatea omonimă din judeţul Sălaj şi datează din anul 1665, an înscris în dreapta portalului de intrare. Această biserică este cunoscută şi sub numele de biserica iobagilor, ceea ce indică o împărţire anterioară a comunităţii după statutul social, distincţie întâlnită în mai multe aşezări din nordul Transilvaniei. Biserica de lemn a iobagilor din Letca se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-B-20251.
În Letca a existat şi o a doua biserică de lemn, a nobililor (unită), mutată în 1991 la Oradea. Din 1992 există în sat o biserică de zid, care a preluat în mare măsură funcţia celor de lemn.
Cuprins |
[modifică] Istoric
Inscripţia în chirilice din dreapta intrării: "Această sf(â)ntă besearecă ou făcut Iacob Ionaşc şi cu popa Văsiiu în ani Domnului 1665 mţ (luna) mar(tie) 11 dn (zile)", surprinde momentul final, cel al consacrării construcţiei.[1] Din această afirmaţie nu se poate stabili cu precizie dacă aceştia au fost ctitorii sau meşterii construcţiei, dar, în lipsa titlului de meşter, se poate înclina spre prima variantă.
Biserica a fost pictată pe interior în anul 1807, însă pictura murală este în mare parte distrusă de intemperii. Istoricul de artă Ioana Cristache-Panait a atribuit aceluiaş zugrav şi pictarea iconostasului şi a uşilor împărăteşti.[2] Pe acestea din urmă se poate citi inscripţia: "Aceste zvere le au plătit robul lui Dumnezeu Fericean Nechită".
[modifică] Note
- ^ Vezi inscripţia cu diferenţe minore şi la Cristache-Panait 1978, 338; Godea 1996, 173; Ghergariu 1973, 261.
- ^ Cristache-Panait 1978, 339.
[modifică] Bibliografie
- Studii monografice
- Cristache-Panait, Ioana (1978). "Biserica Sf Maria din Letca". Monumente istorice bisericeşti din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei. Biserici de lemn: 338-339, Oradea.
- Studii regionale
- Cristache-Panait, Ioana (1971). "Bisericile de lemn din Sălaj". Buletinul Monumentelor Istorice 1971 (1): 31-40.
- Ghergariu, Leontin (1973). "Meşterii construcţiilor monumentale de lemn din Sălaj". AMET 1971-73: 255-273, Cluj.
- Godea, Ioan (1996). Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei). Bucureşti: Editura Meridiane. ISBN 973-33-0315-1.
[modifică] Vezi şi
[modifică] Imagini
[modifică] Legături externe
Adalin · Aleuş · Baica · Ban · Bârsa · Bârsău Mare · Bălan Josani · Bălan Cricova · Bercea · Bezded · Bobota · Bocşa · Bocşiţa · Bodia · Borza · Bozieş · Bozna · Brâglez · Brebi · Brusturi · Bulgari · Buzaş · Camăr · Căpâlna · Cehei · Cerişa · Chechiş · Chendrea · Chendremal · Chichişa · Chieşd · Ciula · Ciumărna · Ciureni · Cizer · Cozniciu de Sus · Creaca · Criştelec · Cubleşu · Cuciulat · Derşida · Doba Mică · Dobrin · Domnin · Dragu · Drighiu · Dumuslău · Fildu de Jos · Fildu de Mijloc · Fildu de Sus · Fodora · Gâlgău · Gălpâia · Glod · Hida · Horoatu Cehului · Husia · Ileanda · Inău · Jac · Lazuri · Letca · Letca, a nobililor · Lozna · Mal · Marin · Măgura · Mănăstirea Bălan · Mănăstirea Strâmba · Mesteacănu · Mierţa · Moigrad · Muncel · Nadiş · Negreni · Noţig · Păuşa · Peceiu · Petrindu · Piroşa · Poarta Sălajului · Podişu · Poiana Onţii · Poieniţa · Porţ · Preluci · Prodăneşti · Purcăreţ · Racâş · Răstoci · Răstolţ · Răstolţu Deşert · Românaşi · Romita · Sânmihaiu Almaşului · Sânpetru Almaşului · Sântă Măria · Sârbi · Sighetu Silvaniei · Solomon · Stâna · Stoboru · Sub Cetate · Şoimuşeni · Tămaşa · Topliţa · Turbuţa · Tusa · Ulciug · Valcău de Sus · Valcău de Jos · Valea Loznei · Var · Vădurele · Vârteşca · Voivodeni · Zalha · Zalnoc · Zimbor