Baia Sprie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Baia Sprie

[[Imagine:{{{imagine}}}\|300px]]

stemă	amplasare

Amplasare

47°39′39″N, 23°41′19″E

Ţară

România

Judeţ

Maramureş

Atestare documentară

1329, ca Medius Morus

Populaţie (2002)

16.626

Suprafaţă

96 km²

Densitatea populaţiei

173 loc./km²

Altitudinea medie

500 m n.m.

Localităţi
componente

Chiuzbaia, Satu Nou de Sus, Tăuţii de Sus

Primar

Valer Barbuloviciu, PNL, 2004

Sit web

ro Website

Poziţia oraşului în cadrul regiunii

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Baia Sprie]]

Harta administrativă a oraşului

Baia Sprie (maghiară Felsőbánya, în trad. "Baia de Sus", germană Mittelstadt) este un oraş din judeţul Maramureş, Transilvania, România. Are o populaţie de 16.626 locuitori. A fost unul dintre centrele miniere importante din Maramureş. O activitate minieră în regiunea localităţii este semnalată deja în epoca bronzului. Exploatarea aurului şi argintului este aminită prin anii 1141 la colonizarea saşilor în regiune. În anul 1329 localitatea este atestată sub numele de Mons Medius. În anul 1774 este publicată prima cercetare ştiinţifică a exploatării de minereuri.

[modifică] Demografie

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

[modifică] Geologie

Din punct de vedere geologic predomină în regiune rocile sedimentare marine din perioada terţiară, cu incluziuni vulcanice de piroclastite din munţii Gutâiului. Aceste roci vor fi in perioada miocenă şi pliocenă (înainte cu 9,3 - 65 milioane de ani) în estul şi vestul regiunii printr-o ruptură tectonică întrerupte cu zone de vulcanite (dacite şi andezite).
Principalele filoane de minereu sunt

Filonul principal, situat pe direcţia est- vest, la o altitudine de 729 m, având o cădere spre nord de 75 - 90 grade, cu o lungime de 2.200 m, o lăţime de 6 m, atingând în unele zone 20 m lăţime, iar o adâncime de 1000 m, ramificându-se în filoane secundare.
Filonul nou caracterizat printr-o zonare clară după adâncime a mineralelor compomnente. Aproape de suprafaţă fiind mineralele predominante cu aur şi argint, spre adâncime creşte conţinutul minereului în polimetale neferoase de plumb, zinc şi cupru, acesta din urmă fiind exploatat la adâncimea cea mai mare.

Prin măsurători geotermice a cuarţului hidrotermal s-a stabilit o temperatură între 305 - 180 de grade Celsius.
Felul mineralelelor din această zonă se cifrează la un număr de 90, care se bazează pe structura chimică a mineralelor principale: