Baia Sprie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||||
Amplasare | |||||||
Ţară | România | ||||||
Judeţ | Maramureş | ||||||
Atestare documentară | 1329, ca Medius Morus | ||||||
Populaţie (2002) | 16.626 | ||||||
Suprafaţă | 96 km² | ||||||
Densitatea populaţiei | 173 loc./km² | ||||||
Altitudinea medie | 500 m n.m. | ||||||
Localităţi componente |
Chiuzbaia, Satu Nou de Sus, Tăuţii de Sus | ||||||
Primar | Valer Barbuloviciu, PNL, 2004 | ||||||
Sit web | ro Website | ||||||
Poziţia oraşului în cadrul regiunii | |||||||
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Baia Sprie]] | |||||||
Harta administrativă a oraşului |
Baia Sprie (maghiară Felsőbánya, în trad. "Baia de Sus", germană Mittelstadt) este un oraş din judeţul Maramureş, Transilvania, România. Are o populaţie de 16.626 locuitori. A fost unul dintre centrele miniere importante din Maramureş. O activitate minieră în regiunea localităţii este semnalată deja în epoca bronzului. Exploatarea aurului şi argintului este aminită prin anii 1141 la colonizarea saşilor în regiune. În anul 1329 localitatea este atestată sub numele de Mons Medius. În anul 1774 este publicată prima cercetare ştiinţifică a exploatării de minereuri.
[modifică] Demografie
Evoluţia populaţiei la recensăminte:
[modifică] Geologie
Din punct de vedere geologic predomină în regiune rocile sedimentare marine din perioada terţiară, cu incluziuni vulcanice de piroclastite din munţii Gutâiului. Aceste roci vor fi in perioada miocenă şi pliocenă (înainte cu 9,3 - 65 milioane de ani) în estul şi vestul regiunii printr-o ruptură tectonică întrerupte cu zone de vulcanite (dacite şi andezite).
Principalele filoane de minereu sunt
- Filonul principal, situat pe direcţia est- vest, la o altitudine de 729 m, având o cădere spre nord de 75 - 90 grade, cu o lungime de 2.200 m, o lăţime de 6 m, atingând în unele zone 20 m lăţime, iar o adâncime de 1000 m, ramificându-se în filoane secundare.
- Filonul nou caracterizat printr-o zonare clară după adâncime a mineralelor compomnente. Aproape de suprafaţă fiind mineralele predominante cu aur şi argint, spre adâncime creşte conţinutul minereului în polimetale neferoase de plumb, zinc şi cupru, acesta din urmă fiind exploatat la adâncimea cea mai mare.
Prin măsurători geotermice a cuarţului hidrotermal s-a stabilit o temperatură între 305 - 180 de grade Celsius.
Felul mineralelelor din această zonă se cifrează la un număr de 90, care se bazează pe structura chimică a mineralelor principale:
- Andorit (AgPbSb3S6),
- Dietrichit [(Zn, Fe, Mn)Al2(SO4)4×22H2O,
- Felsöbanyait [Al4(SO4)(OH)10 ×22H2O],
- Klebelsbergit [Sb4O4(OH)2SO4],
- Szmikit (MnSO4×H2O) und
- Semseyit (Pb9Sb8S21)
- Pirită (FeS2)
- Realgar (As4S4)
Baia Mare | Baia Sprie | Borşa | Cavnic | Dragomireşti | Săliştea de Sus | Seini | Sighetu Marmaţiei | Şomcuta Mare | Tăuţii-Măgherăuş | Târgu Lăpuş | Ulmeni | Vişeu de Sus
MM Acest articol despre o localitate din judeţul Maramureş este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui.