Aiud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Aiud



stemă	amplasare

Amplasare

46°18′44″N, 23°43′45″E

Atestare documentară

Populaţie ([[Recensământul populaţiei din {{{recensământ}}} (România)|{{{recensământ}}}]])

28.136 (2006)

Suprafaţă

142.2 km²

Densitatea populaţiei

203 loc./km²

Altitudinea medie

260 m n.m.

Localităţi
componente

Aiudul de Sus, Ciumbrud, Gâmbaş, Gârbova de Jos, Gârbova de Sus, Gârboviţa, Măgina, Păgida, Sâncrai, Ţifra

Primar

Mihai Horaţiu Josan

Sit web

ro Website

Poziţia oraşului în cadrul regiunii

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Aiud]]

Harta administrativă a oraşului

Aiud (în maghiară Nagyenyed, în germană Straßburg am Mieresch) este un municipiu în judeţul Alba, Transilvania, România.

Numele maghiar al localităţii vine de la Sf.Egidius.

Are o populaţie de 28.881 locuitori.

Cuprins

1 Istoric
2 Demografie
- 2.1 Populaţia istorică
- 2.2 Structura demografică actuală
3 Lăcaşuri de cult
4 Obiective turistice
5 Oraşe înfrăţite
6 Galerie de imagini
7 Note
8 Vezi şi
9 Legături externe

[modifică] Istoric

Pe teritoriul de azi al oraşului se întindea aşezarea romană Brucla.

A fost menţionat prima oară în 1293, populaţia fiind alcătuită în majoritate din saşi. A fost ocupat de răsculaţi în 1437.

În documentele medievale, localitatea Aiud apare sub denumirile Enietten sau Engeten (în dialectul săsesc Angeten sau Anjet) şi, uneori, ca Strassburg. ^[1]

În timpul reformei protestante populaţia a îmbrăţişat în majoritate varianta calvină a protestantismului, ceea ce a avut drept consecinţă maghiarizarea treptată a populaţiei germane. Aiudul a devenit unul din principalele centre calvine din Transilvania. Aiudul a fost cel mai important centru cultural-educaţional al calvinismului în Transilvania, principele Gabriel Bethlen deschizând în oraş, în 1625, colegiul care astăzi îi poartă numele.

La data de 13 martie 1704 Rabutin a incendiat oraşul, în apărarea acestuia jertfindu-se 30 de studenţi ai colegiului.

La data de 8 ianuarie 1849, ţăranii români răsculaţi, conduşi de Axente Sever şi preotul Prodan Simion, au incendiat oraşul. Populaţia nu credea că românii, pe atunci paznici, ar putea s-o atace. În seara de 8 ianuarie, Crăciunul după calendarul iulian, a început măcelul ce a durat până în data de 17 ianuarie, fiind ucişi circa 4.000 de etnici maghiari. Morţii au fost aruncaţi în şanţurile cetăţii, iar altă parte în varniţa de lângă cetate, unde se află şi monumentul acestora.

În timpul regimului comunist din România, închisoarea din Aiud a fost locul de întemniţare a numeroşi deţinuţi politici.

[modifică] Demografie

[modifică] Populaţia istorică

Conform recensământului din 1930 populaţia oraşului era de 9.478 de locuitori, dintre care 4.788 maghiari, 3.727 români, 464 evrei, 208 germani, 150 ţigani ş.a. Sub aspect confesional populaţia oraşului era alcătuită din 3.665 reformaţi (calvini), 2.666 greco-catolici, 1.148 romano-catolici, 1.134 ortodocşi, 475 mozaici, 196 evanghelici (luterani), 130 unitarieni ş.a

Evoluţia demografică: Evoluţia populaţiei la recensăminte:

[modifică] Structura demografică actuală

Conform recensământului din 2002, populaţie era de 29.934 locuitori, din care 78,09% români, 16,54% maghiari, 5,05% rromi şi ),32% alte etnii. Dintre aceştia, 76,32% sunt ortodocşi, 13,06% reformaţi, 4,13% greco-catolici, 2,12% romano-catolici şi 4,37% alte confesiuni^[2].

[modifică] Lăcaşuri de cult

Biserica Romano-Catolică
Biserica Reformat-Calvină (adăpostită în interiorul Cetăţii Aiudului), o biserică gotică (sec. XV-XVI), de tip biserică-hală cu trei nave, cu absida poligonală şi turn pe vest, cu interiorul modificat baroc.
Biserica Ortodoxă

[modifică] Obiective turistice

Cetatea Aiudului, una din cele mai vechi cetăţi urbane din Transilvania (sec. XIII-XVI). De plan poligonal neregulat, construită din piatră brută (grosimea zidurilor: 1,20 m), cetatea a fost întărită cu turnuri (al blănarilor, al măcelarilor, al croitorilor etc), aparţinând breslelor meşteşugăreşti al căror nume îl conservă.
Castelul Bethlen (Palatul voievodal, sec. XVI-XVII), a aparţinut principelul ardelean Gabriel Bethlen (în anii 1612-1629). În palat funcţionează în prezent un muzeu de istorie.
Muzeul de Istorie din Aiud (adăpostit în interiorul Cetăţii Aiudului)
Rezervaţia naturală Pădurea Sloboda (20 ha).
Cheile Vălişoarei („Cheile Aiudului”)

[modifică] Oraşe înfrăţite

Dingelstädt, Germania (1993)
Gyomaendrod, Ungaria (1993)
Cusset, Franţa (2001)
Cerepovet, Rusia (2002)
Ponte de Sor, Portugalia (2003)
Siklos, Ungaria (2003)
Megara, Grecia (2003)

[modifică] Galerie de imagini

Aiud (centrul localităţii, la sfârşitul sec. XIX)	Aiud (sediul comitatului, la sfârşitul sec. XIX)	Aiud (castelul Bánffy la sfârşitul sec. XIX))	Aiud (intrarea în cetate)
Aiud (Biserica Romano-Catolică)	Aiud (Biserica Reformată-Calvină)	Aiud (intrarea în Biserica Reformată-Calvină)	Aiud (Biserica Reformată-Calvină şi Turnul Dogarilor)
Aiud (Biserica Evanghelică-Lutherană)	Aiud (Biserica Ortodoxă)	Aiud (Turnul Blănarilor)	Aiud (Colegiul Tehnic)
Aiud (vedere)	Aiud (râul Aiud)