Agora
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Agora era piaţă publică a oraşelor greceşti antice. Aici, în faţa poporului adunat, regele (la spartani) se prezenta, purtând sceptrul şi făcea cunoscute hotărârile pe care le luase împreună cu nobilii. Poporul aclama cu ovaţii, sau, dacă nu era de acord, se exprima prin tăcere. Piaţa era împodobită cu portice, cu clădiri civile ori religioase. La atenieni adunarea poporului în agora se ţinea de trei ori pe lună, dimineaţa. Toţi cetăţenii erau datori să fie prezenţi la întrunire. Cine venea târziu pierdea dreptul la indemnizaţie. Orice cetăţean avea dreptul să vorbească. Cel mai în vârstă avea întietate. Oratorul punea pe cap o coroniţă de mirt sau de măslin. Votarea se făcea prin ridicare de mâini, afară de ostracism, când numele celui ostracizat urma să fie scris pe un ciob.
