Tranvìa Catania-Jaciriali
Di Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
|
St'articulu fa parti dâ seria Trasporti e Vìculi |
Sizzioni Trasporti... |
Trasportu di passiggeri |
Sizzioni Vìculi... |
Menzi di trasportu |
La tranvìa Catania- Jaciriali era na lìnia ferruvià ria extraurbana, a scartamentu riddottu, a trazzioni alèttrica a currenti cuntinua, ca avìa lu scopu di traspurtari li cristiani ntê frazzioni e ntê paisi tra Catania e Jaci.
[cancia] Storia
Lu prucettu dâ tranvìa era anticu, ma ci vosi tantu tempu prima ca la facìssiru custruiri e accussì s'arruvau ô tempu dâ guerra dô 15-18, pi èssiri graputa a lu 10 di frivaru dô 1915. La cuncissioni cci l'avìanu datu a la sucitati anònima "Galatea" di Jaciriali, ca era amministrata di l'avvucatu Gabbriellu Carnazza, ca appoi addivintau ministru dê travagghi pùbblici ntô primu cuvernu di Mussulini.
La strata ca facìa lu Tram era arantu-arantu â Strata Statali 114. Partennu dâ chiazza dâ Stazzioni di Catania Centrali , acchianava dâ via Missina e, niscennu di Catania, passava dô Caitu, dô Ròtulu e dâ zona di Ògnina nzinu a nésciri dâ stazzioni di Cannizzaru; appoi accuminciava a acchianari ppi jiri ammeri Jaci Casteddu, tra la strata statali e la firruvìa ppi Missina; dô Casteddu jeva â Trizza e cuntinuava nzinu a Jaci passannu davanti a li Termi di Jaciriali. Quannu accuminciau ntô 1934 lu trà fficu dê mà chini e di l'autobussi, chiuderu la Tranvìa e li frimmati ca avìanu li stazzioni dâ Trizza e di Cannizzaru e li frimati dô Casteddu e di Ògnina, foru lassati 'n funzioni pâ lìnia dê Ferruvìi dô Statu.