Comuna Slava Cercheză, Tulcea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comuna Slava Cercheză


[[Imagine:{{{imagine}}}\|240px\|{{{descriere}}}]]
{{{descriere}}}
[[Imagine:\|80px\|Stemă]]

Judeţ

Tulcea

Zonă metropolitană

[[{{{zona_metropolitana}}}]]

Atestare

{{{an}}}

Primar

Ivan Ignat, , din [[|]]

Suprafaţă

106,25 km²

Populaţie (2002)

3.261

Densitate

loc./km²

Altitudine

{{{altitudine}}} m n.m.

Amplasare

Sate

Slava Cercheză, Slava Rusă

Cod poştal

827200

Sit web

ro http://www.slava-cercheza.ro/

{{{note}}}

Slava Cercheză este o comună în judeţul Tulcea, Dobrogea, România, ce are în componenţă două sate: Slava Cercheză (reşedinţa de comună) şi Slava Rusă.

[modifică] Situarea

Comuna Sava Cercheză este situată în partea central-sudică a judeţului Tulcea iar, localitatea de reşedinţă comunală este reprezentată de satul cu acelaşi nume. Comuna este delimitata de teritoriile comunale trezentate în Tabelul nr.1.

Tabelul nr.1 - Vecinii Comunei Slava Cercheză

Limite	Descriere
Nord	teritoriul administrativ al comunei MIHAI BRAVU si al comunei NALBANT
Est	teritoriul administrativ al orasului BABADAG
Sud	teritoriul administrativ al comunei BAIA
Vest	teritoriul administrativ al comunei CIUCUROVA

[modifică] Condiţii naturale

[modifică] Geologie

Din punct de vedere geologic, teritoriul adminstrativ al Comunei Slava Cercheză este inclus cadrul Platformei Babadag. Acestă platformă s-a format prin scufundarea în mezocretacic şi ulterior în Badenianul superior, a două porţiuni din Orogenul Nord Dobrogean. (Ionesi, 1994)^[1]

Platforma Babadag are forma unui culoar alungit pe direcţia NV-SE, cuprins între Masivul Dobrogei Centrale (în V), pânza Măcin (în N) şi pânzele Niculiţel, respectiv Tulcea (în E).(Mutihac, 1990)^[2]

În zona localităţii Slava Cercheză predomină aflorimente din perioada Cretacicului superior, etajele Turonian şi Senonian. (Ionesi, 1994; Mutihac, 1990)

Datele bibliografice existente, referitoare la evoluţia geologică a Dobrogei, în general, şi a Bazinului Babadag, în special, relevă existenţa, în cadrul etajelor Cenomanian si Turonian, a unui bazin marin cu adâncimi cuprinse între 50 si 100 m, ape limpezi, aerate, salinitate normala (cca 35%) si o temperatura medie de 15 ^oC. (Chiriac, 1981))^[3]

[modifică] Relief

Teritoriul administrativ al comunei este dominat de dealuri cu altitudini medii cuprinse între 225 şi 235 m, şi altitudini maxime în jur de 250 m. Versanţii dealurilor au o înclinare relativ redusă.

[modifică] Reţeaua hidrografică

Principala artera hidrografică ce drenează zona este reprezentată de Râul Slava.

[modifică] Flora şi vegetaţia

În zona acestei comune întâlnim o mare diversitate de tipuri de vegetaţie caracteristice pentru:

pădurea de silvostepă cu stejar pufos (Quercus pubescens) şi stejar brumăriu (Q. pedunculiflora), la care se adaugă în stratul arbustiv, păducelul (Crataegus monogyna) şi cornul (Cornus mas); (Ivan , 1979)^[4]
pajişti xerofile stepice sau derivate cu negară (Stipa capillata), păiuş (Festuca valesiaca), bărboasă (Botriochloa ischaemum) ş.a.; (Coteţ, Popovici, 1972)^[5]
stepa petrofilă din Dobrogea cu Thymus zygioides, Koeleria lobata, Festuca callieri, Allium saxatile etc. (Ivan, 1979)

[modifică] Referinţe bibliografice

^ Ionesi, L. (1994). Geologia unităţilor de platformă şi a orogenului NORD – DOBROGEAN. Editura Tehnică, Bucureşti.
^ Mutihac, V. (1990). Strucura geologică a teritoriului României. Editura Tehnică, Bucureşti. ISBN 973-31-0195-8.
^ Chiriac, M. (1981). Amoniţi cretacici din Dobrogea de sud. Studiu biostratigrafic. Editura Academiei României, Bucureşti.
^ Ivan, Doina (1979). Fitocenologie şi vegetaţia Republicii Socialiste România. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
^ Coteţ, P., Popovici, I. (1972). Judeţul TULCEA. Editura Academiei Române, Bucureşti.