Comăneşti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Comăneşti



stemă	amplasare

Judeţ

Atestare documentară

23.230

63,86 km²

Densitatea populaţiei

410 loc./km²

Altitudinea medie

370-520 m n.m.

Localităţi
componente

Podei, Vermeşti

Primar

Viorel Miron, PNL, din 2004

Sit web

http://www.comanesti.ro/

[[Imagine:|200px|Poziţia oraşului Comăneşti în cadrul regiunii]]

Poziţia oraşului în cadrul regiunii

[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Comăneşti]]

Harta administrativă a oraşului

Comăneşti este un oraş din judeţul Bacău, Moldova, România. Are o populaţie de 23.796 locuitori. Numele oraşului este derivat din cuman. (cuman-comăneşti).

[modifică] Geografie

Oraşul Comăneşti face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Având o altitudine între 501 m şi 1349 m este amplasat pe ambele maluri ale râului Trotuş. Oraşul Comăneşti are acces pe cale ferată, fiind situat la 75 km de Adjud şi 42 km de Ghimeş, dar şi pe şosea fiind situat la: 58 km de Bacău (DN 2G), la 22 km de Târgu Ocna (DN 12A), la 75 km de Adjud (DN 11A) şi la 82 km de Miercurea Ciuc (DN 12A). Oraşul este o aşezare intramontană tipică, cu un relief deluros şi colinar, destul de accidentat, dominat de rama muntoasă cu o altitudine de 500m - 1349 m, ce-l înconjoară.

[modifică] Istoric

Zona oraşului Comăneşti a fost locuită încă din perioada neolitică. Rămăşiţe din această perioadă au fost găsite în satul aparţinător Vermeşti. Numele oraşului vine de la cumanii care au stăpânit cândva regiunea. Prima atestare documentară datează din 1657 iar prima menţionare pe o hartă datează din 1696, pe harta Samson.

Începând cu sfârşitul secolului XVIII, oraşul a fost domeniul familiei de boieri Ghika, care şi-au menţinut prezenţa în zonă până la jumătatea secolului XX. Palatul Ghika, parcul din faţa muzeului şi gara sunt câteva din mărturiile lăsate în urmă de familia Ghika.

Construirea căii ferate Adjud-Palanca, care face mai departe legătura dintre Moldova şi Transilvania, a condus la o creştere semnificativă a economiei, prin deschiderea exploatării industriale a resurselor lemnoase din munţii învecinaţi (peste 15 gatere înainte de 1900), dar şi a minelor Galion, Asău, Lăloia. A fost declarat oraş în 1952.

În vara anilor 2004, 2004 şi 2006, Comăneştiul a fost lovit de inundaţii ale Trotuşului.

[modifică] Demografie

La recensământul din 2002, populaţia oraşului a fost de 23.679 locuitori, dintre care:

Români: 23.166 (97,83%)
Romi (Ţigani): 395 (1.66 %)
Alţii: 0,51%

Sub profil confesional, 91,40% sunt ortodocşi (21.644 persoane), 5,78% sunt romano-catolici (1.369 persoane), 1,24% penticostali (294 persoane) şi sub 1% alte religii.

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

[modifică] Economie

Comăneştiul se află în centrul unui bazin carbonifer care include 34 de sate din împrejurimi, dintre care 7 exploatabile economic. În proporţie mai mică există în zonă şi resurse de petrol. În satul component Vermeşti există o mină în care se exploatează cărbune brun din 1836. Mina, care în 1989 avea 5.000 de angajaţi, a fost închisă definitiv în 2005, iar ultimii 260 de mineri care mai lucrau aici au rămas şomeri.

Este dezvoltată industria prelucrătoare a lemnului, aici existând un combinat care produce mobilă, plăci lemnoase, placaj, cherestea. Combinatul însă a fost închis iar activitatea din domeniu s-a transferat către intreprinderi de profil mici.

Un rol important pentru economia oraşului îl are şi industria alimentară. Importantă pentru economia oraşului este şi centrala electrică de termoficare, care are o putere de 25MW şi a fost construită în 1954.

În anul 2003 Comăneştiul avea o rată a şomajului de 18,1%, mult peste media naţională, ceea ce a dus la declararea oraşului ca zonă defavorizată.

[modifică] Turism

Printre clădirile istorice ale oraşului se numără Palatul Ghika (actualmente muzeu al oraşului) şi Gara din Comăneşti (construită în 1890), ambele situate în centrul oraşului. Biserica Sfântul Spiridon, construită în secolul XIX (1812) este o ctitorie a familiei Ghika.

[modifică] Politică

Primarul oraşului, Viorel Miron şi viceprimarul Nicolae Ciocan, sunt membri PNL. Consiliul local este compus din 19 consilieri, împărţiţi astfel:

	Partid	Consilieri	Componenţa Consiliului
	Partidul Naţional Liberal	13
	Partidul Democrat	3
	Partidul Social Democrat	2
	Partidul România Mare	1

٭==Personalităţi locale==

Ilie Verdeţ (1925 - 2001), politician, lider comunist, ministru şi prim-ministru al României.
Ioan Casian de Vicina (n. 1969), episcop ortodox, membru al Sfântului Sinod al BOR ٭Prof. Dr. Ioan Lascar - (n. 1948), chirurg plastician.