Cimpoi
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cimpoiul este un instrument muzical de suflat. Este specific multor popoare europene, din Europa şi Orientul Apropiat.
[modifică] Cimpoiul românesc
Cimpoiul românesc este făcut de obicei din piele de capră. Este compus din (cu corespondenţele în imaginea alăturată):
- Suflaciu (segmentul din planul îndepărtat)
- cartuş
- inel
- Carabă (segmentul din partea inferioară)
- bucea
- lulea răsuflătoare
- caraba propriu-zisă (simplă sau dublă)
- Bâzoi (segmentul mai gros din prim-plan)
- şoc
- mijlocariu
- bâzoi
- Burduf (îmblănit)
Numărul găurilor carabei variază între 5 şi 8, iar sunetul scos este mai puţin stringent decât al rudelor sale balcanice. Astăzi nu prea mai are căutare, doar câţiva bătrâni îl mai folosesc.Cimpoiul este un instrument străvechi, cunoscut cu mult înainte de inventarea orgii. Aerul necesar producerii sunetului este suflat de către executant printr-o ţeavă într+un burduf prins sub braţ. Prin presiunea constantă a braţului, aerul adunat în burduf este condus spre fluierele cimpoiului: caraba, un fluier labial pe care se cântă melodia şi bâzoiu, care emite isonul pe fundamentală sau cvintă.