Cele treisprezece colonii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Betsy Ross a cusut primul steag al Statelor Unite ale Americii care conţine dubla referire la cele 13 state originare, cele 13 stele pentagonale albe pe un fond albastru închis şi cele 13 dungi orizontale alternative, 7 roşii şi 6 albe.

Cele treisprezece colonii (în engleză, The Thirteen Colonies) au fost treisprezece colonii ale Imperiului britanic din America de Nord, separat delimitate, cartografiate şi guvernate care s-au revoltat împreună împotriva Imperiului britanic, au semnat Declaraţia de Independenţă în 1776, devenind state suverane şi independente, alcătuind ulterior entitatea statală federală a Statelor Unite ale Americii.

[modifică] Cele Treisprezece Colonii

Cele 13 state au denunţat statutul de colonii în 1775 şi s-au declarat independente în 1776.

Documentele contemporane aranjează aproape întotdeauna coloniile în ordine geografică, aproximativ de la nord la sud, aşa după cum urmează. Divizarea în alte trei regiuni (cu excepţia Noii Anglii) este o "construcţie" târzie a istoricilor, pentru că Noua Anglie (în limba engleză, New England) a fost întotdeauna considerată a fi o regiune distinctă.

• Noua Anglie (în original New England):
  • Provincia New Hampshire (în original Province of New Hampshire), devenită mai târziu statul New Hampshire;
  • Provincia Massachusetts Bay (în original Province of Massachusetts Bay), devenită mai târziu statele Massachusetts şi Maine;
  • Colonia Rhode Island şi Plantaţiile Providence (în original Colony of Rhode Island and Providence Plantations), devenită mai târziu statul Rhode Island;
  • Colonia Connecticut (în original Connecticut Colony), devenită mai târziu statul Connecticut.
• Coloniile de mijloc (în original Middle Colonies):
  • Provincia New York (în original Province of New York), devenită mai târziu statele New York şi Vermont;
  • Provincia New Jersey (în original Province of New Jersey), devenită mai târziu statul New Jersey;
  • Provincia Pennsylvania (în original Province of Pennsylvania), devenită mai târziu statul Pennsylvania;
  • Colonia Delaware (în original Delaware Colony, dar înainte de 1776, the Lower Counties on Delaware), devenită mai târziu statul Delaware.
• Coloniile Cheasapeake (în original Cheasapeake Colonies):
  • Provincia Maryland (în original Province of Maryland), devenită mai târziu statul Maryland;
  • Colonia şi Dominionul Virginia (în original Colony and Dominion of Virginia), devenită mai târziu statele Virginia, Kentucky şi West Virginia.
• Coloniile de sud (în original Southern Colonies):
  • Provincia North Carolina (în original Province of North Carolina), devenită mai târziu statele North Carolina şi Tennessee;
  • Provincia South Carolina (în original Province of South Carolina), devenită mai târziu statul South Carolina;
  • Provincia Georgia (în original Province of Georgia, devenită mai târziu statul Georgia.

Referirea unor dintre colonii ca fiind Chesapeake Colonies, se bazează pe vecinătatea acestora (Provincia Maryland şi Colonia şi Dominionul Virginia) cu un golf de dimensiuni mai reduse, cunoscut ca Chesapeake Bay.

[modifică] Formele de organizare administrativă şi de proprietate a celor 13 colonii

Cele treisprezece colonii au fost fondate şi organizate după trei modele:

• Colonii proprietaţi - arendate (Proprietary colonies) --- Pennsylvania, Delaware şi Maryland. Coroana britanică (The British Crown) a conferit un document numit charter şi apoi a arendat pământul respectiv unui proprietar privat (numit proprietor), care apoi a guvernat colonia. Coroana britanică deţinea posesiunea coloniei, pe care o arenda, dar nu o guverna.

• Colonii regale (Royal colonies) --- New Hampshire, Massachusetts, New York, New Jersey, Virginia, North Carolina, South Carolina şi Georgia. Coroana britanică deţinea suveranitatea coloniei şi o guverna.

• Colonii "charter" (Charter colonies) --- Rhode Island şi Connecticut. Coroana britanică garanta un document numit charter unui grup de pionieri care colonizau locul, dar îl şi guvernau.

[modifică] Colonii britanice din America de Nord care nu s-au alăturat rebeliunii

In 1775, the British claimed authority over both the red and pink areas on this map and Spain ruled the orange west of the Mississippi River. The red area is the area of the 13 colonies after the Proclamation of 1763. (Map produced by U.S. Dept. of Interior.)

Imperiul Britanic a avut alte colonii în America de Nord continentală care nu s-au alăturat celor 13 colonii răzvrătite în 1775 - 1776.

[modifică] Viitoare provincii ale Canadei

• Nova Scotia (incluzând provincia canadiană de azi New Brunswick);
• Newfoundland;
• St. John's Island (astăzi numită Prince Edward Island);
• Provincia Quebec (1763-1791), care includ provinciile Canadei de astăzi Quebec şi Ontario.

[modifică] Viitoare state americane

• East Florida (care astăzi formează cea mai mare parte a statului Florida);
• West Florida (care astăzi formează părţi ale statelor Louisiana, Mississippi, Alabama, and Florida).

[modifică] Vezi şi

• Istoria Statelor Unite ale Americii (1776-1789) -- (în engleză la conexiunea următoare History of the United States (1776-1789): Independence and the American Revolution);
• Colonizarea britanică a Americilor -- (în engleză la conexiunea următoare British colonization of the Americas);
• Guvernarea colonială în America -- (în engleză la conexiunea următoare Colonial government in America).

[modifică] Legături externe

• British North American Colonies to 1783 - Military History & Institutions
• The Avalon Project at Yale Law School: Colonial Charters, Grants and Related Documents

Cele treisprezece colonii ale Marii Britanii din America colonială care au creat ulterior Statele Unite ale Americii
	• Connecticut Colony • Delaware Colony • Province of Georgia • Province of Maryland • • Province of Massachusetts Bay • Province of New Hampshire • Province of New York • • Province of New Jersey • Province of North Carolina • Province of Pennsylvania • • Colony of Rhode Island and Providence Plantations • Province of South Carolina • Colony and Dominion of Virginia • •